Adevărul gol-goluț despre numitul Malone- Rodeanu Marius Adăugat în 17 februarie 2010, la 20:12 | 281 afișări / 237 vizitatori |
Adevǎrul gol-goluţ despre numitul Manole
Înainte de a face un micuţ rezumat al tristei întâmplǎri legate de Manole, monastire, gureşa soţioara Ana şi hainul Negru Vodǎ vom nominaliza lucrǎrile consultate în scopul clarificǎrii cauzelor şi împrejurǎrilor care au condus la deznodǎmântul tragic al acestei istorii. Aşadar autorul a bântuit prin arhive şi a citit cu ochii cât cepele urmǎtoarele cǎrţoaie pline de mucegaiuri, praf, ciuperci şi pete de magiun :
-Gianluca Mortarelli- Mic îndrumar de zidit consoarte obositoare-Colecţia
"Masonu’ amator" - Editura Institutului de Subingineri din Padova- 1444
-Orgasmus din Rotterdam-Elogiul nebuniei urbanistice din Balcani-Ediţia europeanǎ de buzunar & ediţia australianǎ de marsupiu- Editura Van der Zyd Amsterdam- 1613
-Învǎţǎturile lui Neagoe Basarab cǎtre fiul sau Teodosie, fiica sa Varvara şi mai cu seamǎ cǎtre ginerele sǎu Metodiu Amaretto Mistriuţǎ- Ediţie bilingvǎ româno-cumanǎ (o paginǎ tradusǎ şi alta ba)- Tiparniţa din Bucov- 1417
-Scrisoarea (deschisǎ de cǎtre organele competente) lui Neacşu din Câmpulung – Varianta în dialect bavarez- Editura Gutu-te-n Berg -Münchenu’ von Oben- 1454
-Xavier Urrutticoxcea- Mi-am luat-o-n cap şi zic cǎ-i bascǎ- Eseuri şi lovituri de pedeapsǎ- Tipǎritǎ-n clandestinitate de organizaţia separatistǎ ETA la Bilbao în 1522
-***- Femeia-i dracu gol- Culegere de snoave, zicǎtori şi ţipurituri din valea Timocului- Transmisǎ pe cale bucalǎ precum balada Mioriţa din pricini de lipsǎ tipografie în zonǎ.
-Uiliam Shecspir-Iubirea de moşie-i-un zid de care mǎ pǎlesc din când în când cu capu’- Sonete pentru suflete sonate-Versiunea în limba galezǎ- Casa de Editurǎ Tom Gions-Cardiff 1676.
Dar sǎ revenim puţin la bǎlǎduţǎ şi sǎ trecem în revistǎ ce ştim:
-vin ǎştia pe raul Argeş în aval sǎ caute amplasament pentru mânǎstire
-beneficiar Negru Vodǎ, antreprenor general Meşterul Manole (însoţit de nouǎ mari meseriaşi, calfe , zidari, etc.)
-stabilire locaţie clǎdire lângǎ zid ruinat bântuit de fel şi fel de forţe malefice
-se apucǎ ǎştia de lucru, ce clǎdeau ziua , se prǎbuşea noaptea; nasol!
-Negru Vodǎ supǎrat + constructori disperaţi = soluţie turbatǎ: înglobarea în zidǎrie persoanǎ sex feminin rudǎ cu unu dintre participanţii la ridicarea edificiului.
-Ghinion! Ana , nevasta lu' Manole, apare-n zare, acesta cerşeşte forţelor divine oarece cod portocaliu sau roşu însoţit de fenomene meteo extreme. În zadar ! Femeia reuşeşte s-ajungǎ la şantier şi ǎştia o bagǎ-n zid în ciuda vǎicǎrelior şi rugǎminţilor sale.
-Terminǎ oamenii lucrarea dar Vodǎ-inimǎ de piatrǎ pune sa fie demontate schelele şi meseriaşii rǎmân izolaţi pe acoperişul mânǎstirii. Majoritatea prizonierilor îşi fac aripi din şindrilǎ şi plonjeazǎ orbeşte cu ele decedând pe rând din motive de calcule aerodinamice eronate.
-Manole sare ultimul şi pe locul impactului cu solul apare un izvor cu apǎ în ultimul hal de sǎratǎ= sfârşit de poveste.
Acum vom aduce la luminǎ o serie de fapte (complet necunoscute publicului iubitor de istorii medievale lǎcrimoase) descoperite în lucrǎrile menţionate la începutul expunerii.
Aşadar numele meşterului e cam acelaşi indiferent de sursǎ; în funcţie de limba de redactare a cǎrţii e vorba de Manolo, van Maanool, Manoloxiotcea, von Manolenstein sau Malone (sonetele lu' mister Shecspir) da'-n rest toata hǎbǎuceala are o desfǎşurare halucinantǎ care nu prea seamanǎ cu ceea ce ştim din manualu’ (extraordinar de alternativ) de limba românǎ.
Declaraţie strǎjer cetate Poienari (traducere aproximativǎ din slavonǎ) :
"Venit-a Vodǎ Negru la chip şi sufletu. Liniştea noastre sufletu', dusu s-a în zarvǎ de calfe şi grozave sbierete de meşteru mâniosu’. Vodǎ, ciobanaşu încruntat întrebǎ de zid vechiu, pǎstor de oi rǎspunsu ca un bou cǎ el omorâtu din greşealǎ oiţǎ şi ciobanu moldovan iar cel vrânceanu fugit cu ţechini la Smirna. Mǎritul Negru râs şi trasu-n ţeapǎ ciobǎnoi prost pe Gorganu’ Guguştiucului, meşter Manole grozav spǎimântatu, Vodǎ liniştitu-la cu vorba: Ce pǎţit-a ciobǎnel, tu nema! La tine unde-ţi statu opinci puturoase acolo stat dovleacu’ de capu’ daca nu gǎtatu’ monastire mândra la hram sfânta Filofteia !"
Constatǎm cǎ situaţia era teribil de tensionatǎ încǎ de la debutul lucrǎrilor, ca sǎ pricepem ce va urma sǎ studiem ce ne oferǎ lucrarea editatǎ la Bilbao (tǎlmǎcirea din limba euskara, adica bascǎ ne-a chinuit luni de zile) iata deci ce grǎieşte Balado dǘ Manolo el Loco :
Trabahar ei diario de varǎ pâna-n searǎ !
Qe fraheros sinistres
El noche instelatas sosidos
E simultano, los gitanes perfides
Sustras bellas turnuleţe de monastire
Dus la shatras e confectionad viles
Una noche, due noches, multe noches
Ciordidos turnuleţes, skandura, karamidas
E finalmente izmenuţas e pǎlǎrie Manolo !
Arrivar El Principe Moreno
(Negru Vodă,normal!)
Terribilamente furioso
....................................................
Aici lipseau vreo trei pagini iar pe a patra, sfâşiatǎ, doar
Put.......................Ana
Iar pe penultima , facutǎ franjuri scrie :
Muchas graçias de nuestro generoso finançador Radu de la Afumaţi !
E clar cǎ situaţia era albastrǎ, vânǎtǎ pe alocuri, dar trebuie sǎ mai elucidǎm treaba cu Ana şi mai ales sǎ lǎmurim cum a decedat Manole.
În privinţa consoartei meşterului, studierea lucrǎrilor nominalizate mai sus conduce cǎtre o unicǎ constatare: apriga Ana îşi bǎnuia consortul de multiple relaţii extraconjugale deşi acesta suferise în urmǎ cu ceva ani un accident groaznic (datorat mânuirii neglijente a teslei) care a avut drept rezultat mutilarea unei zone esenţiale a trupului. Aşadar obsesia nejustificatǎ a femeii precum şi debitul sǎu verbal care depǎşea ades limitele normalitǎţii l-au adus pe bietul om în pragul unei depresii plumburii, care se adâncea şi datoritǎ problemelor apǎrute pe şantierul monastirii. În acea zi canicularǎ madam Manole aflase ca Negru Vodǎ fǎcuse ceva plǎţi şi dorea sǎ-i salte soţului toţi ducaţii dobândiţi, însǎ acesta face apel la o babetǎ specialistǎ-n vrǎji s-o opreascǎ pe scorpie din drum. Ce a ieşit nu ştim exact dar dac-ar fi sǎ ne luam dupa Scrisorica lui Neacşu precum şi dupǎ consemnǎrile cronicarilor Grigore Urechemedie şi Viaceslav Balot putem afirma cǎ avem deaface cu prima tornadǎ consemnatǎ în Valahia. Zice Viaceslav : ,, Vântu umflatu-s-a cu huiet spǎimântǎtoriu şi luat-o orǎtǎnii şi dobitoace cum numa’ Han Tǎtar luat-a când venea cu talharii cǎlǎri pe cai mici şi iuţi, apoi ploat cu spume şi pe searǎ ploatu cu orǎtǎnii jumulite, jumeri, brânzǎ de burdufu şi niţel cash’’.
Ana, în ciuda condiţiilor meteo îngrozitoare, ajunge la Manole şi-i ia toţi banii stârnind hohotele tembele ale calfelor şi zidarilor iar depresia meşterului se adânceşte, deznodǎmântul fiind previzibil. În cursul nopţii sare-n cap de pe turla mânǎstirii şi, da ! în locul impactului apare o fântânǎ linǎ cu apǎ puţinǎ deoarece tigva sa groasǎ fracturase branşamentul executat de mântuialǎ chiar de el în ziua precedentǎ.
Cam ǎsta-i adevarul gol-goluţ, orice aţi fi auzit în plus sunt doar tromboneli şi minciunele sfruntate.
Distribuie pe facebook
