Buga
Adăugat în 10 martie 2010, la 18:52 | 186 afișări / 161 vizitatori |
|
Un domn în toate, Buga – plin de prestanţă cioclu –
muri la timp ca astfel să-i poată face loc lu’
nepotu-său Firică;
însă acesta, cică,
veni la-nmormântare în şlapi şi cu monoclu.
Distribuie pe facebook
| Dragi confraţi literari,
|
Jan Timus |
| 11 martie 2010, 14:56 |
Vă foarte mulţumesc de trecere şi sugestii. Şi de puncte, of course. Într-adevăr, limerickul presupune o anumită rigoare prozodică, de aceea nici nu am îndrăznit să îmi încadrez poezica la acest capitol. M-am gândit totuşi că importul de umor englez poate condimenta puţin suculentele noastre epigrame şi am postat nişte producţiuni literare mai vechi (studenţeşti!), dacă tot n-am timp (ori inspiraţiune) pentru lucruri mai serioase. Nu mă aştept ca ele să producă emulaţiuni criticiste, ci doar, eventual, câte un zâmbet. Fie şi strâmb!
Cum zicea Murphy: Să zâmbim, că mâine nu se ştie.
Mie, de pildă, mi-a plăcut varianta recheşiană (!) împănată cu regionalisme, numai că poanta e un pic cam ambiguă: a. Firică e nepotul lui Buga? ori b. fiul lui Firică îi este (şi) nepot lui Buga?! Din această dilemă cum putem ieşi?
