Cântec

Am recitit comentariile off-topic şi mi-au părut(cu o singură excepţie) suficient de decente pentru a fi lăsate în pagină. Zău, chiar nu văd(deşi acum, pare-se, e prea târziu) motivul pentru care a fost închis şirul comentariilor. Puţină polemică nu strică şi, oricum, nu ştiu unde ne-am putea exersa condeiul - în acest sens. Cu stimă,

Victor Potra, cu întârziere - observ că ai închis ceva. O fi fereastra, va fi fiind şirul comentariilor, nu ştiu! Practic, mi-ai scos textul din atenţia publicului-cititor! Ai dat mingea în aut! Nu e frumos! Chiar dacă s-au apropiat de incandescenţă unele comentarii, nu cred că era cazul să-ţi protejezi "papagalii"! Sănătate!

De acord, în totalitate, cu cele scrise de domnia ta, cu precizarea că eu, într-un an de zile, nu am întâlnit un text de excepţie - în spaţiul virtual, nici pe hârtie de ziar/revistă. Cu amiciţie,

Komartin Claudiu, intervenţia ta este gratuită - asta dacă nu ai oareşce "însărcinări editorialişceşti". Cu "subtilităţi" de felul: "pace, pace, între două dobitoace" te descalifici intelectualiceşte, ba, chiar începi să îmi pari foarte, foarte tânăr - întinerind mereu, până la stadiul de embrion. Ţi-am răspuns într-un mod civilizat, la o întrebare ce îmi părea la locul ei, deşi se observa faptul că nu ai urmărit dialogul. Cât despre şaizecism, cred că ar mai fi de discutat. Nu poţi eticheta pe cineva după un singur text. Pe Don Cezare am avut ocazia să-l cunosc, chiar am petrecut câteva zile împreună. Ce-a scris el e diferit de ce scriu eu. Cât despre Ioanid şi Cârneci, n-ar rost să vorbim. Sănătate!

texte exceptionale nu o sa prea vezi pe ateliere literare, insa vei descoperi texte f bune, cum e si acesta, care merita zic eu instelate. Probabil ca Ioan va intelege ca nu are nimic de castigat din contraatacuri, aprecierea unui text este o chestie relativa care tine cont de gusturile si experienta in lectura a fiecaruia. Toate cele bune.

ce rost au înjurăturile?
e ca şi cum un doctor, care ar avea un pacient pe masa de operaţie, ar sta să se certe cu asistenta pentru generozităţile ei pasagere faţă de celălat doctor din tura de noapte!

acesta este un poem 60-ist decent, în felul celor din primele cărţi ale unor Ioanid Romanescu sau Radu Cârneci... nimic mai mult, nimic mai puţin... pentru aceia care au gust astăzi pentru "sunet cioplit în lemn este cuvântul" (mie mi s-ar părea decent ca după Virgil Mazilescu, Daniel Turcea şi Cezar Ivănescu asemenea versuri să nu se scrie cu atâta lejeritate la A.D. 2009, dar e doar o părere), să citească, cine nu, să n-o facă. nu ştiu ce rost au discuţiile secundare, înjurăturile şi polemica deşănţată

ca-ntr-un...

crede-mă că nu a fost în intenţia mea să te trag de mânecă spre textele mele, ele nu intră în concurs şi oricum sunt texte mai vechi...

ştiu că o singură dată mi-ai comentat mai mult decât laudativ o poezie, atât...deci nu pot fi suspectată că m-aş răzbuna acum pe aici, nu fac never aşa ceva, prefer să spun la momentul potrivit ce am de spus...

am revenit cu această precizare pentru ca să fie lucrurile clare pentru toată lumea

o seară bună
şi
poţi să mă uiţi la loc
nu e nicio supărare

Dragomir Cosmin, mă bucur că ai "prins" comentariul în care îţi răspundeam. Conchid, din lămuririle tale, că totul s-a stârnit din senin. Te-ai enervat, aşa, pur şi simplu - cum spunea Marin Preda. Asta mă linişteşte. Un nou duşman îmi mai lipsea. Promit că am să te citesc şi eu, cu mai mult calm şi - desigur - mai cu obiectivitate!

stai nişeluş, nu pleca, pls!
mai întîi: sănătate, omule, că ştiu cît e de nasol cînd o pierzi...

apoi, te rog eu mult să-mi explici cum vine aia:
"să scriu un ireductibil", că rămăsei, vorba aia, cu gura ca-ntrun atac de trigemen.
să nu te superi, dar chiar vreau să ştiu, pt liniştea mea terminologică.

Victor Potra, mulţumesc pentru explicaţii! Nu cred că aş fi dorit să aflu altceva. Din câte mi s-a povestit şi din ceea ce am înţeles eu, toţi sunt "mai noi" pe acest site, unii chiar mai noi decât alţii. Revenind la obiect/subiect, declar că sunt dispus să mă arunc în faţa primului text literar care ar meritata o stea - ca fiind de o excepţie excepţională, asta ca să parafrazez butada burghezo-moşierească cu aruncatul în faţa primului tractor românesc. A trecut vremea capodoperelor.

cu părere de rău vă anunţ că nu m-aţi comentat niciodată, prin urmare comentariul meu nu este vreounul vindicativ. este pentru prima oară când au d de dvs, şi, din păcate, citesc cam toate revistele importante din ţară şi sunt la curent cu ce se întâmplă în peisajul literar românesc. normal, fac o cernere simplă şi aleg doar atitudinile culturale de bună credinţă şi importnate în economia unei, repet, culturi şubrede. din păcate nu v-am găsit niciodată pe acolo.

a doua la mână: să scriu un ireductibil nu îmi place ar însemna să devin un veleitar impresionist. din păcate pentru poem, metaforele din comentarii sunt mult mai valoaroase stilistic.

domnul caragea a oferit trei stele în 20 de texte, o frecvenţă de genialitate, de invidiat, numai bună pentru guiness book, aşa că am amendat imediat.

punct. chiar nu mai comentez

Victor Potra, poemul este unul bun şi nu merită toate mizeriile aruncate în "subsolul" paginii pe care este scris, cum nici Ionuţ Caragea nu merită "bruftuluiala" editorială. Cred că şi-a călcat pe inimă şi a acordat o stea textului, eu nenumărându-mă printre prietenii săi. Pentru asta este demn de toată stima, a mea o are - deja. Ideal ar fi să se argumenteze critic, cu exemplificări, pe text, obiectiv, dar mi-e teamă că poeţii nu au răbdarea necesară, iar cei care au răbdare nu dispun de mijloacele de exprimare cerute în astfel de întreprindere - după cum s-a putut observa. Cu amiciţie,

Asta cu "gestionarea metaforelor" aparţine limbajului de polistyren expandat. Poate fi folosită cu "succesuri" pentru orice text. Cât despre "vigoarea imaginilor" - altă stereotipie, de acord cu tine, dacă-mi spui şi despre ce imagini e vorba şi de ce nu sunt ele viguroase. Ai intuit bine, n-am să ţin cont. Mă bucur, totuşi, că ai dat un semn de viaţă, amintindu-mi să te mai citesc. Uitasem de tine. Cu sărutări de mâini,

Dragomir Cosmin, lămureşte-mă - că tot ai diaponibilitate pentru monolog, de unde această încrâncenare legată de numele şi textul meu?! Ţi-oi fi comentat, aşa, mai "colţuros", vreunul dintre textele tale şi acum te "bucuri" să mă regăseşti? Comentariul tău este clişeistic, abundă în stereotipii şi nu clarifică nimic, nici, măcar, nu-ţi obiectivează argumentaţia. Era mai simplu să spui: nu-mi place!

în opinia mea textul suferă de o proastă gestionare a metaforelor iar imaginile sunt lipsite de vigoare

aceasta e doar o părere, nu trebuie să ţineţi cont de ea, sunt de altfel sigură că nu o veţi face...


eu ună vă urez bun venit şi multă inspiraţie


dana banu

aerul dvs de atotştiitor îmi dă frisoane şi are, se vede din locul de unde aruncă zmeul cel mare buzduganul, izul unei penibilităţi neasumate şi nepremeditate. cui i-ar folosi un volum scris pt noi de dvs, chiar nimănui, mai ales când mâna curge grafomanic - într-o singură zi - de ce nu înţelegeţi pur şi simplu că acet poem face parte din cele mici şi mijlocii la care, inflaţionist, se sufocă o literatură şi aşa nu prea brează. ba mai mult, de ce nu pricepeţi că unii încep să strănute sau se umplu de bube pe faţă când citesc astfel de mediocrităţi fără pic de originalitate fără pic de inedit, măcar dacă s-ar sesiza o încercare, dar nu, şi repet, pentru fondul lexical folosit în poem, acel fraibil nu afce decât să bâzăie, în vârf. muzica.

îmi pare bine că au început să se reunească corurile de aplaudaci. trăiesc un deja vu greţos.

Ionuţ Caragea, mulţumesc! De acord cu tine, doar că nu poţi folosi argumente critice, literare, când te adresezi unora, a căror aparat critic este atât de rudimentar, încât se scarpină-n... nas, cu el. Ar trebui să ştii(nu e obligatoriu) că eu nu arunc piatra, primul. Pot să scriu, cât pentru un volum întreg, texte pe placul noii generaţii, şi asta doar într-o singură zi. Cui ar folosi? Apreciez echilibrul şi moderaţia comentariului tău. Cu preţuire,

P.S. Se mai înjură şi scriitorii, dar o fac literar!

nu trebuie sa renuntam la metafore de dragul versificatiei infantile, a prozaicului. textul se adreseaza unei anumite categorii de cititori, care prefera un mesaj cat de cat concentrat, care prefera un vers cu irizari aforistice, care prefera cantecul si reveria poetica.

nici mie nu-mi plac deseori argumentele lui Ioan Jorz, trebuie sa inteleaga ca adevartul cititor este cel care rumega poezia in liniste si nu cel care sare aproape la bataie, impunandu-si propriul sau mod de a percepe poezia drept sablon literar.

Ioan, continua sa fii ceea ce esti, se vor gasi oameni care sa iti aprecieze poemele.

Exact ceea ce bănuiam, adică scrii - aşa cum şi citeşti: mot à mot. Am sentimentul că îmi pierd vremea cu tine. Mai (re)citeşte poemul, dar fără a-l trece printr-o matrice proprie, pre-fabricată!

va rog frumos sa va amintiti ca Isus a frant azima pur si simplu, apoi a urmat vinul, nu a frant+o in vin. e pur si simplu o problema de logica.

domnule jorz, cum ziceti textul e un intreg, dar un intreg prost care scartaie si din toate incheieturile.

cat priveste ce stiu eu despre poezie, nimic mai simplu: nu orice sir indian de rime sau nu orice grupaj de cuvinte incolonat ca un poem este poezie. aferim.

Stoian, să fii sănătos! Te şterg de pe lista cu cititori. Asta nu înseamnă că nu va mai trebui să citeşti câte ceva. Citind doar pe cei care scriu asemeni ţie e semn de retard intelectual, scuză-mă!

Komartin Claudiu, înseamnă că am parcurs etapele, nu le-am "ars" - nu le-am sărit. Aia înseamnă. Şi mai înseamnă că unii(Dragomir, Stoian and co.) nu discern între poezia unei generaţii şi clişeu, lipsindu-le referinţele culturale dar şi răbdarea. Sănătate!

Dragomir Cosmin, vei fi fiind tu un lupan, cu dinţii de lapte, dar asta nu-ţi scuză superficialitatea lecturii, dar mai ales a comentariilor. Ce ştii tu, tinere bavarez, despre poezie. Textul de faţă e un întreg, nu poate fi disclocat pentru o "demontare" a lui. Ţi-aş putea explica ce e cu azima şi "Cina cea de taină", ce e cu "Exodul" şi altele, dar aştept să-ţi întregeşti lecturile, să te coci - dacă nu te vei usca, între timp.

stimate domnule jorj, maniera aceasta vetusta de a face poezie, este evitata mai nou, ceea ce ma uimeste, deduc de-aici ca a existat o evolutie, si de pustii de liceu, care pe vremea cand eram eu elev, desi n-o practicam, era in voga.

eu nu te voi mai citi

ce înseamnă, oare, "să fii în literatură"? şi ce înseamnă "de mult timp"? uitaţi-vă ce puţin timp le-a luat unor Rimbaud, Esenin sau Labiş - şi cât de mult altora... deci ăsta clar nu e un argument...

şi eu sunt lup tânăr iar dvs sunteţi de prea mult în literatură încât să mă puneţi la punct. însă, lupii tineri ştiţi câţi cerbi pensioanri au hăituit până la atac de cord?

pe bune, că SGB ul are mare dreptate, dar nu văzusem răspunsul, nu şi nu mi-aş fi dorit redundanţa. atât de multe clieşee încât clişeul a devenit leit motiv. e genul de poezie pe care am citit-o de atâtea ori încât, dacă îmi pun în cap mi-o scris singur.

poemul mi se pare penibil. acel 'friabil" din penultima strofa sparge incestuoas acest molcom si lingusitor lirism vetust.

Azima frântă în vin?, doar dacă vinul e turnat dintr-un furtun de pompieri la presiune maximă, că altfel mai mult înmoaie, dezintegrează lent. ori, există şansa azimei proiectate cu forţă, ca pe un proiectil sonic, cum am văzut la mit busters, şi atunci da, se frânge în bucăţele la contactul cu luciul lichidului.

un fel de poem pios, cu chinuitoare afinităţi biblice. recomand psaltirea.

Stoian C.Bogdan, ţi-aş putea răspunde că nu te pricepi. Nu am să o fac. Sunt de prea mult timp în literatură pentru a nu-i înţelege pe lupii(lupanii) tineri dar şi pentru a nu folosi "clişeele". Îţi răspund cu multă bunăvoinţă - este prima zi, a mea, pe acest "site" - altminteri nu pot avea un dialog cu cineva care începe cu "deci" şi continuă cu "deci". Te voi citi. Sănătate!

in prima strofa imaginea cu sufletele, e atat de cliseizata incat ar trebui evitata. e facil sa compari sufletul cu o batista, sau cu un ciorap, sau cu un burete in care se absorb durerile lumii, etc. plus ca fluturnd suflete, e cam facil. deci din prima strofa ar putea ramane: "vom fugi din cetate,
trişti şi îngânduraţi şi neîncrezători
în cuvânt."
strofa doi, metafore care frizeaza absurdul. asa ca ar putea suna asa: pentru o mie de ani va fi tacere/ si vis.
deja m-am enervat. e un poem slab, scuza-ma ca-ti spun. poate ca ar trebui sa mai citesti cateva carti de poezie mai de prin ultimii ani.

să ne (re)găsim unii pe alţii, dacă tot suntem cam aceiaşi - împătimiţi într-ale scrisului. Dzîua bună!

Ne găsîrăm iară pîn cele închipuice locuri prîn care să perindă povestaşî şî stîhuitorii...

Mulţumesc, Victor Potra, pentru aprecieri şi pentru urare! Până mă dumiresc ce-i cu ele(abia ieri am aflat de acest proiect literar)îţi mulţumesc şi pentru punct - deşi am senzaţia că te-ai zgârcit! Dar cum calu' de dar...