Cine Te PuseManu Propria - Tudorel Glaman Adăugat în 29 sepembrie 2009, la 16:35 | 360 afișări / 346 vizitatori |
Avertisment: Personajele sunt imaginare. Orice asemănare cu persoane reale este pur întâmplătoare.
Victimă: Robert Veress, răspunde cînd îl strigi “colegule”, român dar şi ungur, ziarist
Celelalte personaje: Băsescu, om politic, tatăl Elenei, urăşte apa
CTP, fost patron de presă, în prezent lefegiu la Sârbu.
Autorul însuşi şi alte personaje secundare.
Intro
Un birou întunecat din Casa Scânteii. O chelie lucind în penumbră. Se aude printre dinţi: "Pizda mă-sii, nu se mai poate. Îl sun!"
cadru cu biroul lui Băsescu de la Cotroceni, sună telefonul
CTP (îl ia direct): Dom'le, aşa nu se mai poate!
Băse: Ha-ha-ha! Spuneţi, domnu Cristi!
CTP: Dom'le, statul ăsta s-a dizolvat, nu mai există! Nu puteţi organiza credibil alegerile cu politruci. Aveţi o singură soluţie credibilă democratic, sau anarhia. Tertium non datur.
Băse: Ha-ha-ha! Spuneţi domnu Cristi!
CTP: Puneţi la Interne un om cinstit, fără sfori politice!
Băse: Pe cine, domnu Cristi?
CTP (iritat, către sine: eu, care am dat jos miniştri...domnu’ Cristi...morţii mă-tii): Vă spun eu: un tânăr corect, dincolo de orice bănuială
Băse: Ha-ha-ha! De unde să găsesc aşa ceva?
CTP: Am eu un băiat, Robert Veress.
Băse (deja adulmecă o lovitură de imagine): Să vină la mine.
Actul I
Acelaşi birou de la Cotroceni, intră în scena Veress.
Băse: Ia loc. Am auzit vorbe frumoase despre dumneata. Gata, de azi eşti la Interne. Aşa măi, să vorbim cu Elena să-ţi dea un birou.
Veress: Care Elena?
Băse: Ha-ha-ha. Fiică-mea, EBA, cum îi ziceţi voi, ha-ha-ha (în gând: e prost, e bun pentru treaba asta)
Biroul ministrului de Interne. La radio se aud ştirile. Mafiotul Csibi Isvan, care a intrat prima oară în atenţia opiniei publice graţie anchetelor jurnalistice făcute de actualul ministru de Interne, a fost săltat la prima oră a dimineţii de mascaţi...
Veress: Să vină şeful Circulatiei. Cum care dintre ei? Ăla mare! (apare imediat o uniformă slugarnică. Veress scoate ultima amendă) Vezi cine e nesimţitul ăsta de sergent-major caare semnează procesul verbal. Îl vriau dat afară. ACUM.
Conférinta de préésă:
După cum aţi aflat, de astăzi am préluat postul de ministru de intérnéé, în scopul organizării alégériloor...O misiune deloc uşuarăăă dar de care nu ne temem. Mai ales că avem de înfruntat provocări mult mai mari. De exemplu, încă din primele ore ale mandatului am sporit măsurile de protecţie în jurul şcolii generale nr... 90% din efectivele Poliţiei din Bucureşti vor fi scoase efectiv în stradă, la patrulare, în zonele de risc maxim, cum întâmplător este şi scoala unde învaţă fiul miieu. E pentru toţi un exemplu: maşina de patrulă are misiunea să meargă dupa el, pe banda 1, la 5 metri în spate; unde banda 1 nu e liberă, se ridică imediat maşinile parcate...
Prima întrebare, Creţuleasca, (freelance, recent uşchită de la Realitatea): Domnule ministru, ce calificare aveţi pentru această misiune? Aţi mai participat la organizarea alegerilor?
Veress: Vă rog să adrésaţi o solicitaare scrisă biroului de presă. Vi sé va puune la dispoziţiie cv-ul mieu. (continuă imperturbabil): Vriau să evidenţiez faptul că Poliţiei române îi scapă multe aspecte care îl interesează pe contribuabilul de rând. Să vă dau un singur exemplu: siguranţa cetăţeanului e ameninţată de lipsa balustradelor de la intrarea în blocul F7 (în care stă el).
Creţuleasca insistă: Veţi restructura personalul din poliţie? Aveţi o listă cu şefii de inspectorate care vor fi puşi pe liber?
Veress: Şi nu numai atât! Există date certe că s-a creat o adevarată mafiiie a hoţilor de balustrade în scopul valorificării lor la depozitele de colectare a fierului vechi, o afacere de milioane de lei.
Actul II
Dialoguri telefonice.
Glăman (cu carnetul luat, alcool şi viteză): Ce faci băi, Veri?
Veress: Cu cine discut?
Glăman: Sunt Glăman, bă, ungure...
Veress: Care Glăvan?
Glăman: Băi, te tâmpişi? Glăman de la Adevarul, după aia de la Gândul....
Veress: Aaa, spuneţi domnul Glăvan...
Glăman (repliindu-se): Ăăăăăă, domnul ministru, vă sun într-o problemă personală...
Veress: Nu pie acest telefon! (pregătindu-se să închidă) Acest telefon este plătit de contribuabilul român!
După care formează un număr. Se gândeşte că nu ar fi rău să facă pace cu Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, care îl înjurase în timpul unui interviu telefonic, stârnind un scandal de presă.
Veress: Domnul Băsescu Mircea? Sunt Robert Veress!
MB (mort de beat): Tot tu mă, muie de ziarist! Să îţi iau neamu’ de unguri la pulă...
Veress: Dddddomnu’ Mirciia...
MB: Lasă-mă mă cu domnu’ Mircea, să o iei la muie mă!
Veress: Domnu’, domnu’...
MB: Ce vrei mă?
Verres: Vă sun acum în calitatea miaaa de ministru de Interne...
MB: Ce mă?
Veress: Vrriau să vă informez ca nu mai stă picior de doişiunsfert în port, gata, l-am scos de acolo!
MB: Aaaaa, pai zi aşa mă Gogule... vezi mă că poţi să fii şi băiat rezon...o să-i zic şi lu fratelo.
Actul III
Ziua alegerilor. Liceul Jean Monnet. Comisia se ridică în picioare când apar alde Geoană, Năstase, Ilici, Tăriceanu (la Tăriceanu se ridică numai o bucă). Ministrul Internelor, incognito, rabdă anonimatul cu greu, după care izbucneşte:
Veress: Ce e cu manifestările astea slugarnice?
Preşedintele de comisie: Dumneavoastră ce doriţi? Ia cheamă mă jandarmul să-l dea afară!
Veress pufneşte, mâinile încrucişate pe piept, asteaptă jandarmul. Ăla, când vine, ia poziţie de drepti, că-l recunoaşte pe dom' ministru.
Veress: Deci domnu' preşedinte de secţie de votare, vă rog să-mi spuneţi dacă susţineţi candidatul vreunuia dintre partide...
ăla se prinde că e ceva în neregulă şi începe să se bâlbâie
Veress (ton inchizitorial): Lăsaţi că ştim NOI! (scoate din buzunarul de la piept cărticica cu codul penal): propaganda electorală în interiorul secţiilor de votare, aşa, ... cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă (şi pe urmă, peste umăr, către jandarm: ia-l! Preşedintele de secţie iese în cătuşe, prea stupefiat ca să mai protesteze)
Veress: V-am reamintit doar ce spune legiuitorul! Doamna vicepreşedintă, conform legii, vă deleg atribuţiile preşedintelui.
E înconjurat imediat de camerele de luat vederi şi bliţurile fotoreporterilor surprind o faţă amabilă, dar dură, de general SS. Ministrul de Interne începe să prezinte situaţia.
Veress (afabil): Am fost şi eu cândva ziarist ca voi...ştiu că urmăriţi senzaţionalul, dar aici nu e nimic senzational. Am fost omul potrivit la locul potrivit. Urmărind atent miscările din interior şi, observând neregulile, am aplicat legea...
Brusc, e părăsit de toate camerele de luat vederi. Sosise Băsescu. Preşedinta nou numită are reflexul să sară în picioare, dar, cu ochii la ministrul de Interne, se stăpâneste. Băsescu o zăreşte printre microfoane...
Băse: Ha-ha-ha, nu mă recunoaşteţi? Să vă dau buletinul?
Preşedinta: Dd-da, vă rog....
Băse (ironic): Ha-ha-ha, poftiţi. E al meu, să ştiţi!
(se întoarce către Veress) Tu ce zici de lipsa asta de respect? (Femeia aude, e pierdută, regretă cotizaţia de 30 lei.)
Veress (printre dinţi): Doamna şefă de comisie, ésté voorba de şéfuul statului...
Actul IV
Scena se mută în spatele Casei Scânteii, în parcarea redacţiei Gândul. Acolo, CTP aşteaptă să coboare un şofer. I s-a sugerat că ar fi bine să surprindă cu prezenţa sa în teren, să facă muncă de reporter. Gânduri negre îi zbârcesc fruntea dar se relaxează când vede că apare Dună, fostul său şofer personal. Din reflex, se aruncă în maşina acestuia.
Dună: Domnu’ Popescu, nu pot să merg cu dumneavoastră...trebuie să o duc pe doamna Modreanu la Sala Palatului...
Bătrânul lup de presă e preluat de nea Firescu. CTP zace răstignit pe scaunul mortului, simţind damful de alcool... Nea Ilie îl lasă la capul străzii, că nu poate să întoarcă. În mod firesc, CTP întârzie. Ajunge fix când Băsescu iese pe uşa liceului Jean Monnet.
Actul V
Băse: Ooo, domnu’ Cristi! (Veress la 2 paşi în spate, se iţeşte şi el peste umerii sepepiştilor) Ia uite domnu’ Cristi ce treaba bună face baiatu' tău!
CTP (mârâie un „ştiam eu”, după care lasă liberă fiara ziaristică): "Domnule Preşedinte, cum se desfăşoară procesul electoral? Aveţi semnale că ar exista tentative de fraudă?"
Băse: Ha-ha-ha, cum s-ar putea? Cu aşa un om la Interne...
CTP: Reporterii nostri au alte informaţii... (Veress se albeste)
Băse: Ha-ha-ha, reporterii, ha-ha-ha - avem peste 50% prezenţă la orele 11, este ihnevitahbil să mai existe şi mici nereguli!
CTP: Hopa! Asta e o ştire, domnule Preşedinte. Sunteţi sigur? 50%???
Băse: Da măi, ha-ha-ha (se întoarce către Veress) - spune-i şi tu.
Veress: Într-adévaar ésté céa maai ridicaată participaare la voot din ultimii zéce aani
CTP (fierbe): Dă unde atâta participare, DOMNU Veress? (dă în clocot) Ştiţi din câte autobuze s-a votat la Ciolpani? Ştiţi că şeful de secţie arestat de dvs. este al doozecilea dân ţară? Cuum puteţi vorbi de alegeri corecte, cu cătuşele zornăind prin secţii? (deja îşi compune editorialul) cu pulanul pe post de ştampilă? (am dat-o bine, să o reţin şi pe asta)
Băsescu miroase că iese cu ţigăneală şi îşi face ieşirea.
Veress (încercând nesigur un ton tăios): Vă rog să nu faceţi afirmaţii publice pe caaaré nu lé putéţi doovédii!
CTP (mefistofelic): Deci asta este poziţia dvs. oficială, domnule ministru?
Veress: Da, vă rog să consemnaţi exact!
Epilog
În Dacia condusă de şoferul Firescu, CTP visează la o primă pagină NUMAI cu editorialul semnat de el. Titlul, în chenar lat de un deget: „Baszam a Băse”. Îl sună pe Sârbu. Află că prima pagină este, de fapt, o poză mare cu Udrea, cu decolteul revărsat pe urnă. Restul nu contează, poza să fie mare. Adi, e ultima ocazie sa facem ceva cu presa asta...Sârbu îi aruncă, vezi că am vorbit deja cu Pândaru, o să caute să îţi facă loc de o trimitere în prima pagină.
Distribuie pe facebook
