Detalii

Tip: Poezie
Topică: Fără topică
Afișări: 209
Vizitatori: 130
Puncte: 0
Stele: 0
Data publicației: 02 martie 2010

 

Autentificare

ID:
Parolă:
 

Fă-ţi un cont!
Mi-am uitat parola!

Faţa unei ceramici stelare

clipe sau petale de calcar - Dragoş Vişan

Adăugat în 02 martie 2010, la 14:14 | 209 afișări / 130 vizitatori
 

Între iubiţii depărtaţi
soarele înnegreşte
colţurile defunctului jurnal
iar ochii neclintirii reci
au străluciri în subteran

Metalici sar genunchii
ori se-ncordează gâtul
doar la chitara tastaturii
din clipa când mă tot retrag
ştiind că nu mă ierţi

Între noi lumina scade
lungind amar o umbră
pe care nimeni n-a chemat-o
prin timp să-ncremenească
de parc-ar fi ceramica perfectă

Mai am puţin şi-ţi inventez
femeie-ascunsă după iarnă
pielea-n ghiocei de calcar -
zadarnic mai gândind la steaua
intrată-n atmosfera mea


Distribuie pe facebook

Comentarii

Pentru a comenta un text trebuie sa deţii un cont de utilizator activat şi să te autentifici!
Mulţumesc de observaţii Dragoş Vişan
13 martie 2010, 21:54
Am amputat prima formă. O las ca amintire pe Agonia.ro. Pentru ce să stric, pentru ce să repar?! M-aş duce să mai fac nişte ani de facultate, cînd literele, umanioarele mă expulzează că le schingiuiesc.
Asta este, poetizare prea facilă Dragoş Vişan
13 martie 2010, 20:38
E cel mai nătîng poem, din punctul de vedere al formei, nu al trăirii. Cred că s-a dus talentul meu de poet. O să mă axez pe altceva. Aş putea să mă compar cu mulţi artişti care au ratat dragostea vieţii lor. Şi ce...
Pot să dispere, să se tînguiască, tot păşunist sună.
Cel mai important e să fii poet cînd iubeşti - dar mai trebuie să fii şi iubit concomitent!
doar cateva exemple de poetizari facile Mihai D.
09 martie 2010, 14:18
ochii neclintirii reci

cu vidul ce mi-l bântui

din clipa când m-am retras / iubindu-te / ştiind că n-ai să mă mai ierţi

o umbra / (...) / prin timp să-ncremenească / de parc-ar fi ceramica perfectă

iar ultima strofa e toata praf
Un simplu poem Dragoş Vişan
09 martie 2010, 14:07
Poemul meu nu cred că-i scris tradiţionalist. Porneşte de fapt de la o iubire neîmpărtăşită. Păcat n-ar fi că-i scris ca acum 20 de ani - pentru că la începutul anilor 90 erau în vogă optzeciştii.
Acest poem nu este mare scofală. Poate fi scos oricând din Atelier. Eu l-am trecut ca document al trăirilor mele.
_?-?_ Recheşan Gheorghe
09 martie 2010, 13:58
Trebuie să compari Medeea, ăsta-i jobul: X e de atelier nu comparativ cu ce a mai scris, ci cu Y care e chiar pe lîngă...îmi pare rău, nici prea-mi nu-mi place, dar nu putem judeca prin prisma curentelor...şi-apoi atîta plevuşcă s-a strecurat prin ochiurile vîrşei, de ce m-aş mira că se mai prinde şi-un crap zdravăn?:)
... Medeea Iancu
09 martie 2010, 11:34
Dl Dragos Vissan are si texte bune la poezie, acesta insa e sub media la ceea ce scrie. Ca este peste ceea ce scrie autorul x sau y, nu mai conteaza. Nu as vrea sa facem raporturi de genul asta, totusi.

Daca textul ar fi periat de expresiile, constructiile ( ghioceii de omat, inexpugnabil gand al stelei etc ),ar fi ok.

Nu inteleg revenirea la un astfel de discurs care da in derizoriu, dar mai ales pare fake, plus utilizarea de concepte, de expresii frumoase in starea lor uzata de acum 20 de ani.
nu pricep Recheşan Gheorghe
09 martie 2010, 10:48
De ce a ajuns acest text în atelier? Oricum e mult peste fără să fiu răutăcios rimele scrîşnite ale lui lellu ori "Citesc ce scrie profesorul" al eminentului doctului poet-eseist USR-ist!
Dacă vreţi argumente ca să-l scoateţi de aici, revin pe text!

1