Hălăduind, haină-i hemiptera

e un singur vers de 9 silabe, mi-a scapat.
se poate repara usor:
" Spoiesc singurătatea: un sticlete." - daca stii firea si culorile sticletelui, versul are sens, altfel, e drept, nu prea.

despre rimele imperfecte, cred ca esti prea exigent, sunt doar 2, dar si asta se poate drege usor... dupa reparatie, o sa-l postez.

apropos de ritm, eu n-am zis nimic de "harta hibrida" si nici de "haide, hulub", dar avand in vedere dificultatea compozitiei, eu zic ca toate astea sunt erori cu totul minore.

multumesc pentru definitia antisonetului si comentarii.

cu prietenie

E o încercare care...încearcă. Nu ştiu de ce nu o postezi. Sigur, sunt câteva lucruri care, personal, mă deranjează. Cum ar fi versul "Spoiesc singurătăţi: sticlete" şi rima imperfectă "stoic - stereofonic". Mai tare mă supără oscilarea între versuri cu 9 silabe şi altele cu 11, ceea ce e prea mult şi strică ritmul.
Antisonetele sunt identice, formal, cu sonetele, dar, tematic, se trece de la spiritul solemn, ritualic, generos armonic şi tematic al sonetului clasic, la teme contemporane de o banalitate căutată.Titlul unuia dintre ele poate spune mai mult : "În grajd Joiana gata e să fete".

scuturat un pic de praf, arata cam asa:

Sunt saltimbanc, Sabino. Scriu sonete
Scârbite, sibilinic, sanghinar,
Stereotip. Scălâmb solomonar,
Spoiesc singurătăţi: sticlete.

Sus, sfredelind salcâmii, solitar,
Se scurg stafii, sărmane siluete
Schimonosite, sferele secrete
Scăpând senzaţiei. Suicidar,

Sublima scamatoare strigă: scrie.
Silit, sudez silabe strâmbe. Sui.
Stăruitor, sulemenind sicrie,

Scuipând stigmate, sugrumând statui;
Sleită senzualitate. Stoic,
Strivesc suspinele. Stereofonic.

(Radu Stefanescu)

P.S. ce e un antisonet?

Corectă "cârcoteala" şi mulţumesc pentru ochiul vigilent.
Cât despre postări similare, e bine să ai "urmaşi". Asemenea gen de încercări ( experimente şi antisonete) există la mine încă din 2006, în volumul "Sonete 2".

Ai sesizat ceea ce e cel mai aproape de adevăr, şi anume că un asemenea experiment nu se mai poate analiza cu instrumentele exersate pe alte tipuri de scriitură, atenţia translând de la genul clasic de mesaj spre sesizarea anumitor asocieri insolite.

subscriu. aprecieri pentru tehnica si 8p, domnule Munteanu. o singura carcoteala, repetitia lui "hipnotizand" in versurile 7 si 14, sigur, daca asta are vreo importanta din punctul dvs. de vedere.

P.S. voi posta si eu un sonet similar, asta pentru ca mi-ati adus aminte...

acest experiment, cu imagini aproape onirice şi care citit cu voce tare pare o respiraţie deosebită. Mai interesant este că transmite ceva surprinzător, o plimbare hai-hui...(litera h). Şi punctele...