Julieta şi supascenetă - Recheşan Gheorghe Adăugat în 13 mai 2009, la 13:26 | 415 afișări / 386 vizitatori |
-Nu mănînci?
Priveşte farfuria, plină pînă la margini cu un lichid tulbure, verde-cenuşiu, în care plutesc arhipeleaguri albicioase de legume şi pete întinse de grăsime, ca nişte gunoaie pe suprafaţa unui minuscul ocean poluat.
-Ba da!
Înmoaie lingura în zeama prea puţin apetisantă care degajă un iz sălciu, o duce spre gură, apoi renunţă.
-Ce e asta?
-Supă de mazăre! Nu-ţi place?
Înghite cu stoicism două linguri, apoi aşează lingura lîngă farfurie.
-Nu mi-e foame!
-Ce ai făcut astăzi?
-Am muncit...tu?
-Şi eu!
Femeia mănîncă cu lipăituri scurte supa, apoi deodată trînteşte lingura în farfurie, iscînd stropi leşioşi care se întind pe pînza feţei de masă.
-Aş vrea,măcar o dată în douăzeci de ani, să te aud spunînd că-ţi place ceva din ceea ce fac eu de mîncare ! Da' nu, domnu' tace şi mai bine rabdă de foame, în timp ce proasta, tîmpita de mine, se speteşte făcînd piaţa, gătind, spălînd,călcînd, dînd cu aspiratorul şi îndurîndu-ţi toate toanele!
-Nu ştii să găteşti...în douăzeci de ani de cînd suntem împreună, nu ai învăţat să faci nici măcar un fel de mîncare acceptabil!
-Aşa, jigneşte-mă, asta şi merit după ce ţi-am fost menajeră, slugă şi...de ce nu găteşti tu?
-Gătesc..cînd nu e nimic de mîncare în frigider!
-Daaaa...sigur, cartofi prăjiţi şi omletă!
-Da, cartofi prăjiţi şi omletă...trebuie să mă hrănesc şi eu cu ceva... măcar ce gătesc eu este comestibil!
Femeia se scoală de la masă, strînge farfuriile, tacîmurile, coşul cu pîine, oala cu supă, apoi scoate din frigider 3-4 ouă şi le aruncă pe masă, strigînd:
-Poftim, fă-ţi omletă!
-Iar ai hachiţe?
-Nuuuuu...sunt de un calm nemaipomenit!
Printre cojile sparte, gălbenuşul ouălor se întinde lucios şi umed, pictînd faţa de masă verde cu bizare tuşe impresioniste.
-Stai jos, vreau să-ţi spun ceva important!
-Ştiu ce vrei să-mi spui: că sunt o scorpie, că e imposibil să mai trăieşti cu mine şi că vrei să divorţezi! Apropo, cu cine te-ai încurcat? Cu blonda aia ţîţoasă de la personal, sau cu madam Cîndu care te soarbe din ochi ori de cîte ori mergem în vizită la ea ? De ziua ei a avut tupeul să-ţi spună de faţă cu mine că eşti un adevărat gentleman...sau poate cu Mariana?
-Nu m-am încurcat cu nimeni...şi las-o pe soră-ta în pace, are destule necazuri şi-aşa!
-Sigur, are necazuri, pe ea toată lumea o compătimeşte, că vezi-doamne, e văduvă cu doi băieţi..da' pe mine s-a întrebat cineva cum rezist cu un ticălos care-mi mănîncă zilele?
-Lasă jignirile, n-are rost!
-Te-am jignit eu pe tine? Ei asta-i culmea nesimţirii...după ce mă faci proastă şi îngălată..
-Nu te-am făcut proastă şi îngălată, am spus doar că nu ştii să găteşti!
-Dacă ai lăsa şi tu deoparte pretenţiile astea de mofturos, de răsfăţat al mămichii...
-Acum te iei de maică-mea, care-i moartă de mult!
-Nu mă iau de ea, da' te-a crescut rău!
-Poate..Julieta, poţi să mă asculţi şi tu măcar o dată pînă la capăt?
Femeia îşi încrucişează mîinile deasupra pieptului şi-l priveşte cu un dispreţ nedisimulat.
-Vroiam să-ţi spun că...mai am de trăit cel mult 3 luni!
- De unde şi pînă unde?
-Am fost la doctor, am refăcut analizele şi...
-Trebuie să mergi la alt doctor!
-Am fost...toţi mi-au spus acelaşi lucru!
O tăcere sugestivă îşi întinde tentaculele de-a lungul bucătăriei.
-Şi...eu ce să fac?
-Nimic...vroiam doar să ştii!
-Bine...adică nu e bine, dar dacă asta vrei tu, să mori, ca să mă pedepseşti pe mine...
-Nu vreau să mor...dar asta e!
Neobişnuită să rămînă fără replică, îşi frămîntă mîinile osoase cu tendoane şi vene vizibile.
-Asta vroiam să-mi spui?
-Da!
-Bine....da' supa tot puteai să o mănînci, că nu mureai dintr-atît!
Distribuie pe facebook
