Mic dictionar de gorjenisme (oltenisme)- Stanoiu Constantin Adăugat în 25 februarie 2010, la 13:18 | 890 afișări / 751 vizitatori |
1 |
Deoarece povestirile mele sunt scrise in grai gorjenesc, gasesc de cuviinta sa public acest mic dictionar de gorjenisme (oltenisme), pentru o mai buna intelegere a unor regionalisme din zona Olteniei si mai ales in Gorj. De asemenea, prezentul dictionar, insoteste romanul meu, "O viata impreuna", acum, in curs de editare, scris in grai gorjenesc.
A
abunament - abonament
abure - abur
acas’ - acasa
acia - aci
acoloşa - acolo, mai departe
acuşica - acum, de curand
adimistraţâie – administraţie
advocat - avocat
adurmit - adormit
ai fă - hai fă, auzi fă
aideţ’ - haideţi
ailant, allant, alălant -celălalt
alemandoo - amândouă
ambar - hambar
anine - anin
arăni, hărăni - a se hrăni, aci cu sensul a se pricopsi
ardica - sălta, a ridica
auz’ - auzi
Ă
ălălante - celălalte
ălbii - albii
ării - arii
ăripi - aripi
B
barim - barem, măcar
băieţ’ - băieţi
bărbaţ’ - bărbaţi
bătrâneţă - bătrâneţe
băşca - başca
bătătură - curte, ogradă
bâlhănit,ă - tulbure (apa sau vinul)
bâzăi - bâzâi
betelie - sfoară de legat pantalonii
berbeniţă - putinică pentru murături sau brânză
berc, ciont - (animal) fără coadă
beut, beui - băut, băui
beutură - băutură
beşică - băşică
bişag - belşug
boalcă - (despre apă, vin) caldă, cald
bobolani - boboci de gâscă
bodicăi -a căuta pe bâjbâite
botic - recipient mic din lemn utilizat pentru măsurarea ţuicii la cazan
brabete - vrăbioi
brădoaică - recipient din doage de lemn de 200-300 litri
brătăci - a trebălui
brâglă - piesă de la razboiul de tesut, cu care
se bate firul introdus cu suveica
bulentin - buletin
bungineală - ceaţă, pâclă
buşlui - a căuta, a răscoli
C
castraveţ’ - castraveţi
cauc - un fel de cancioc din lemn pentru baut apă
cămaşe - cămaşă
căminete - cămin
căpuşe - căpuşă
cărpător, cârpător - lopată din lemn pentru pâine sau turtă
cărţ’ - cărţi
căşi - case
căta - a căuta
căţăl - căţel
căţa - căţea
căzan - cazan
cân’ - când
câne - câine
cântasăm - cântasem
cârpă - basma, invelitoare de cap de borangic, la femei
cârpător - lopată de lemn pentru introdus turta, pâinea sau colacii în cuptor
cebălui - a irosi fără rost
cebăluit - om de nimic, netrebnic
cerca - a încerca
cici - (interj.) chemarea porcilor
cioace - cârlige de rufe
ciocău - încuietoare la poartă
ciocoti - a ronţăi, a mânca ceva
cinşpe - cinsprezece
citov - sănătos
ciuciulete - ud leoarcă
ciulumea - ciulama
chichiricios - pretenţios, supărăcios
chirăi - a ţipa, a zbiera (la copii mici)
cobiliţă - bucata de lemn purtata pe umar pentru transportul
galetilor cu apă
cloţă - cloşcă
coloşa - acolo
copăit - a doua praşilă la porumbi
copârşeu - sicriu
coperiş - acoperiş
costum schilăresc – costum popular traditional gorjenesc lansat de boierul Dincă Schileru
cotăriţă - coş mare de nuiele
cotoi - pulpa de pasare, copan
cotovaică - jumătate de coajă de dovlete, uscată
creacă - creangă, ramură
cribit - chibrit
cumbunoare - (expresie) cum ar fi, să zicem
cunie - bucătărie de vară
cupiţît - incolţit intr-un colţ
cura - a curăţa (porumbi)
curastă - curastră
cuţît - cuţit
D
daică, dodă - apelativ pentru o femeie mai in varstă
dăinăuş - leagăn, scrânciob
dân - din
deală - (la) deal
de’al dată - altădată
de’al timp - altădată, în alt timp
decoraţîie - decoraţie
deceaşa - uite aşa
dedeasăm - dădusem
desară - deseară
deşchide - deschide
deşchiotora - a desface şiretul
dezminţat - nebun
didijos - mai jos, jos de tot
di pe - de pe
di la - de la
doo - două
dooză şi doo - doua zeci şi două
dooşunu - doua zeci şi unu
doftor,doptor - doctor
dupe - după
durmi - dormi
F
faptor - factor
fă - fa
făcân - făcând
faceţ,făceţ - faceţi
făcuţ - făcuţi
fălie - felie
făşii - fâşii
fâneţă,fâneaţă - fâneţe
fiară - fiare
ficate - ficat
fi’ta, fi’sa - fica ta, fica sa
fincă - fiindcă
fiţăraie - fiţe, mofturi
floier - fluier
floiera - a fluiera
folosî - a folosi
fomeie - femeie
foraş - făraş
fraţ - fraţi
frumuseţă, frumuşaţă - frumuseţe
furnigă - furnică
furgăsî - a fura, a ciordi
fu, fusă, fusăi - a fost (de curând), fuse, (eu) am fost
G
galbin - galben
gardilop - dulap, şifonier
gălbinuş - galbenus
gărgei - spate, spinare
găsîţ - găsiţi
gâldan, gâldău - groapă cu apă pentru scăldat la râu
ghijură - ştiulete mic de porumb
ghinsac - gânsac
goangă - gâză, insectă
gozonac - cozonac
groscior - grosuţ
gruapă - groapă
gruasă - groasă
grumaj - grumaz
H
hală - vijelie, furtună
haideţ - hai să mergeţi
haidem - hai să mergem
harc - arc
hărăni - a se hrăni, aci a se descurca pe viitor
hâr - zât
hârdău - recipient din lemn de cca. 100 litri care are două urechi prevazute cu gaură
hârlete - hârleţ
hia - alungarea uliului (interj.)
hodini - odihni
holomoci - a se ameţi
hududoi - şant dintre case, gaură în gard
huroaie - porumb pisat in piuă
I
ibobnic - amant, ibovnic
iceaşa - aici, aproape
iele - ele
ieu - eu
ieste - este
ierea - era
iezăcutor - executor
im, imos - murdărie, murdar
indicăţîi - indicaţii
invităţîi - invitaţii
iote-l, iote-o - uite-l, uite-o
iţa, iţăz - a da din picioare, dau din picioare (eu)
izăltat - zmintit, scrântit la cap
izână - jeg, murdărie
izvoară - izvoare
Î
îmbeti - a plia
îmbumbi - a imboboci
împopoţonat - a se imbracat cu prost gust cu multe haine
împropodi - a se îmbrobodi
îndovigat - îndoit
îu - au (interj.)
J
jandar, jendar - jandarm
jartea - jartieră
jeg - murdărie
jijeu, jujeu - triunghi de lemn pe care gorjenii îl puneau la gâtul porcului să nu treacă gardul
jidov - om uriaş din legende
jip - jeg, murdărie
juardă - joardă, nuieluşă
jugrăvi - a zugrăvi
juma, jumate - jumătate
L
lamba - lampă
lăcrămaţîie - reclamaţie
lăntete - ştachete folosit in gard
lăpăda - lepăda
legumi - a mânca încet, mai multă pâine decât carne
lesne - uşor, facil
leşie - rest lichid după fierberea săpunului
levorvel - revolver
linguruş - mormoloc de broasca
litrosî - a termina
livadie - livadă
lubeniţă - pepene verde
lucrasăm - lucrasem
M
macat - cuvertuă de lână ţesută in război
machia, maichia - oare
magherniţă - casa mică, dărăpănată
mamii - (a) mamei
mani - cheamarea raţelor
mărchizăt - marchizet, ţesătură fină din bumbac
mau - a lua maul, a omorî
măniţă - răţuşcă
mărgele granade - mărgeluţele cusute pe vestele din portul popular
mărunţăl - mărunţel
măsa - măsea
mă-sa - maică-sa
mejdină - hotar intre loturi
melic - hibă, vătămătură
mestecău - făcăleţ
N
na - ia, poftim
nadins - înnadins, anume
nalt - înalt
naşe - naşă
năduf - zăpuşală, asm
năcreală - zeamă acră
năcrit - acrit
Nălţare - Înălţare
nămete - troian de zăpadă
nărod - nerod
năroc - noroc
năsîp - nisip
nătărog - prost, tâmpit
neamurle - neamurile
nimini - nimeni
nimica - nimic
niscai - nişte
niscaiva - nişte
niţăl - niţel, puţin
niţîcă - puţintică
noo - nouă
nooşpe - nouăsprezece
nostu, nost - nostru
noastă - noastră
nodurle - nodurile
nu-m - nu-mi
nu-ţ - nu-ţi
O
oaicheş - oacheş
oaţă - şmecheră, hoaţă
oblanic - carpă răsucită ce o puneau femeile pe cap pentru a putea purta coş greu sau baniţă
obosală - oboseală
odini - a se odihni
odoară - lucruri de pret, odoare
ogoaie-te - astâmpără-te
ogoară - ogoare
oichi - ochi
oprege - părţi din costumul ţărănesc la femei, ţesute în război cu flori pe fond negru, se pun peste poale
orbete - netrebnic, secătură
oricel - un oarece lucru
o ţâră - un pic
oţ - şmecher, hoţ
P
paar - pahar
pahară - pahare
paişpe - patrusprezece
palangă - făcuţi grămadă pe jos
paporniţă - sacoşă din papură
pardosală - pardoseală
păleaţă - prăjină
pârleaz - trecătoare ingustă peste gard, de obicei cu scrări pe ambele părti cu câte o treaptă
pîn, pin - prin
pârlău - trunchi scobit în care se introduceau rufele murdare peste care se turna leşie de cenuşă
pă - pe
păidar - sigur că da
pănă - până
păreţ - pereţi
părinţ - părinţi
păsărle - păsările
păzît - păzit
pe-ndelete - cu migală (lucru facut)
perină - pernă
petreceţ - petreceţi
peţîtor - peţitor
pididijos - prin partea de jos
pin - prin
pingă - pe langă
pirostii - pirostrii
pistolnic - stampilă cu litere slavone cu care se însemnau colacii
pituluş - de-a v-ati ascunselea
pisăz - pisez
piţărăi, colindeţi -colindatul din Ajunul Crăciunului pe la porţile gospodarilor. Se primesc colaci, mere, nuci, biscuiţi, numiţi tot piţărăi
piţîgoi - piţigoi
platagină - pătlagină
plătăgele - pătlăgele
plecaţ - plecaţi
polomidă - pălămidă
policră, policri - poreclă, a porecli
poci ( nu mai) - nu mai pot
poţ - poţi
pozânar - buzunar
privor - pridvor, tindă
propietar - proprietar
procest - proces
psoa - (interj.) alungă porcii
puoartă - poartă
purecei, zăbic - turtă din mălai de porumb, sfărâmată si prăjită în untură proaspătă de porc
purcar - porcar
pusnic - pustnic
R
ra - rea
raină - farfurie de tablă, crăticioară
rapăn - (despre pom) plin de fructe
răcănel - brotăcel verde
răcute - recrut
răgălie - rădăcini dese pe malurile erodate ale râului
rămâneţ - rămâneţi
răsalniţă - răsadniţă
răspăr - luat in raspăr, luat in sens invers (creşterii părului de ex.), biban
râcăi - a râcâi
râp - murdărie, jeg
râmni - râvni
revolvel - revolver
rosturle - rosturile
S
salcă - salcie
samă - seamă
sară - seară
să - se (culcă, plimbă)
să să ia - să se ia
săcotei, săculete - sac mai mic, săculeţ
săcui - desagă
să mă râd - să râd
sămn - semn
să’ţ - să’ţi
să’zdau - să’ţi dau
Sân Pietru - Sfântu Patru
Sân Toader - Sfântu Toader
sîngur - singur
sîtă - sită
schelete, schilete - schelet
schinteie - scânteie
scri - a scrie
scuate - a scoate
scupia - a scuipa
scoţ - scoţi
scuteală - adăpost de ploaie
sfulger - fulger
slivină - robinet de lemn la butoaie
spată - piesă a războiului de ţesut,prin care trec iţele
spăria - speria
spârleaz - pârleaz
spârnel - titirez, ca adj.- agil, iute
spuneţ - spuneţi
Stămăria - Sfanta Maria
studără - apelativ la vite când se pun înjugă sa se dea mai in spate
su - sub
suarbe-zamă - soarbe zeamă, om de nimic
sucală - unealtă casnică cu ajutorul căreia se deapănă firele pentru război
Ş
şasă - şase
şchelete, şchilete - schelet
şerpe - şarpe
şicoală - şcoală
şişi - indemn la capre
şoicovit - cocoşat
şoiera - a fluiera
şoimăni - a se ţicni
şoimănit - ţicnit
şoprurle - şoprurile
soarbe zeamă -om de nimic
ştiubei - izvor de suprafaţă, amenajat, apa curgând pe jgheab din lemn sau ţeavă
ştremeleag - membru, penis
şuiera - fluiera din degete
şuşa, şuşea - şosea, drum
T
ta-su - taică-său
taier - taler, farfurie de tablă
tamburel - scaun fara spătar
tac’su, tap’su - taică-său
tăune - tăun
tâlv - dovlecel alungit, rotund la cap, cu care se scotea prin aspirare vinul din butoi
târnă - coş mare de nuiele
târnaţ - pridvor, tindă
telegrămi - telegrame
te râde (nu) - (nu) râde
termena - a termina
tinăr - tânăr
tinereţă, tinereaţă - tinereţe
tioc - toc
tindichea - tinichea
tiribombă - căluşei, în bâlci
tiugă - jumatate de dovlete fiert, golit si uscat, craniu
toaie - loc de scăldat sau de spalat rufe pe o apă curgătoare
tocmă, tomnă - tocmeală, negociere
toiege - stil de cusătură pe itamină
tolcer - pâlnie
tomna, tomnai - tocmai
topoară - topoare
toţ - toţi
traistă - straiţă, secui
trandafiri - cârnaţi olteneşti
treanţă - zdreanţă
treburle - treburile
trimet - trimit
troacă - vezi tiugă
troală - lălâie, şleampătă
tuacă - toacă
tuarnă - toarnă
turtă - “pâine” făcută din făină de porumb, coaptă pe vatră sau in ţest
tuturigi - rotiţele plitei sobei
Ţ
ţăs, ţăsa - ţes, a ţese
ţăsut - ţesut
ţăst - ţest
ţîgan - ţigan
ţîgare - ţigară
ţîment - ciment
ţîn - ţin
ţîntar - ţintar, moară
ţîntă - ţintă
ţîpa - ţipa
ţâmburuş - limbă de cataramă
ţârcomnic - ţârcovnic, dascal de biserică
ţuale - ţoale, haine
ţuri, ţuruc - comandă dată calului pentru a da în spate
ţuţoacă, ţîţeiche - leagan, scrânciob
U
uaicheş - oacheş, bruneţel
uală - oală
uamini - oameni
uară - oară
uaţă - şmechera, hoaţă
uăţăt - oţet
ududoi - vezi hududoi
ular - olar
ulei - putină uşoară, de obicei din lemn de pluta în care se păstrează cereale
umezală - umezeală
unghete - colţ, cotlon, de obicei după sobă
unşpe - unsprezece
uoichi - ochi
uogor - ogor
uoi - oi
uoişte - oişte
uor - ori
uo să - o să
uotar - hotar, mejdină
uoţ - şmecher, hoţ
uroaie - vezi huroaie
urdina - a umbla năuc
ursători - ursitori
urzîci - urzici
uş, uşi - ( interj.) folosit la izgonirea păsărilor
uşe - uşă
V
vasă - vase
văpsăle - vopsele
văzusăm - văzusem
vâlnic - fustă încretită, despicată in faţă
vârsnic - vârstnic
vez - vezi
viţăl - viţel
viţa - viţea
volvură - volbură, plantă numită Rochiţa rândunicii
vodata - vreodată
vost, vostu - vostru
vran - pâlnie mare din lemn cu care se toarnă vinul în butoaie
vrun, vun - vreun
Z
zaar, zacăr - zahăr
zăbic - vezi purecei
zâmboc - vezi ţâmburuş
zât - interj. cu care se izgoneşte pisica
zîceţ - ziceţi
zîsă - zise
zîdar - zidar
zî, zîle - zi, zile
zgâmboi - mucos, puşti, folosit si ca argou pentru penis
Distribuie pe facebook
