Se întâmplă frigul
Adăugat în 07 februarie 2010, la 22:42 | 213 afișări / 205 vizitatori |
|
când lumea doarme
copacii maidanezi se lipesc
de pereţii blocurilor
de nefamilişti
şi cresc
o dată cu piatra
îmi plac şcolarii dimineaţa
cum tuşesc în mănuşile lor mari
fără să trezească pe nimeni
iar aerul devine mai cald
eu port în ghiozdan iubirea de acasă
cu gustul ei de cartofi prăjiţi
dar ziua se micşorează iar felinarele
se aprind când afară
e încă
lumină
există un spaţiu fidel
care mă ţine departe de mine
când mă apropii
se întâmplă frigul ăsta de februarie
ceasul, matei, pantofii
câteodată mă întâmplu şi eu
ca o răceală primăvara
atunci mă surprind în flagrant-
cât de mult îmi place să încalţ viaţa
în fiecare dimineaţă
Distribuie pe facebook
da, e un text domol, asa am tendinta de a scrie in ultima vreme. Ma bucur ca a placut, desi sper sa imi revina dinamismul in poezie:)
Andrei,nu ma supar, un comm rau intentionat se cunoaste. Asta nu e, ba chiar multumesc pt sugestii.
Cu prietenie,
Rox.
| fenomenele meteorologice se întâmplă
|
Dósa Andrei |
| 09 februarie 2010, 13:28 |
ok. hai să încep cu începutul. nu îmi place personificarea aia de la început (expresia ”copaci maidanezi” e ok, să zicem). e foarte greu să faci în poezia contemporană personificări. există riscul să cazi în clișeu, cum se întâmplă și la tine în ultimele două versuri din strofa întâi.
strofa a doua îmi place. e un sentiment de duioșie, de căldură umană. mișto.
”eu port în ghiozdan iubirea de acasă” e foarte greu palpabil ce zici tu acolo. iubirea e un lucru abstract pe care nu prea ai cum să îl bagi în ghiozdan sau să îl arunci de colo-colo cu lopata. ezra pound zicea acum aproape 100 de ani că obiectul este simbolul în sine, de aceea nu se mai pot asocia noțiuni abstracte cu lucruri concrete, palpabile. și tot în strofa asta ai niște imagini destul de banale, pe care eu unul le-aș modifica, le-aș exprima altfel (mă refer la imaginea cu felinarele).
același lucru e valabil și pentru ultima strofă.
în rest, toată chestia aia cu întâmplatul sună cam aiurea, de parcă tu ai fi un fenomen meteorologic care survine în luna februarie a fiecărui an :))
strofa cu spațiul fidel mi-a plăcut :)
m-am întins așa de mult pentru că știu că tu poți mai mult și sper să nu te superi că ți-am criticat textul în halul ăsta :P
