≠ de repulsii- Mihaela Matei Adăugat în 21 august 2010, la 17:33 | 117 afișări / 99 vizitatori |
fireşte că auzi ploaia în fiecare zi dar sunetele noi le înveţi vinerea – a t u n c i îmbrăţişările au iz de
mentă
ciocolată şi
dans
tunetele prind voci de soprană şi acordurile din
herr mannelig invocă norii ca într-un rit
indian nu avem nevoie de tobe ne avem
unii pe alţii
degeaba deschizi ochii dacă nu ştii să priveşti
vezi aceleaşi lucruri şi cu ei închişi
păru-mi se prelinge fâşii pe tot corpul aşa uzi
cum suntem asudăm de concupiscenţă
acum
ne cunoaştem prin mirosuri iniţiem simţurile
într-un cult propriu
cherokee e singurul care îşi dilată pupilele văd în el
ochi galbeni care conturează ce am visat
deja ca un iluzionist
când ochii sunt două role de film pe care le
derulezi cu privirea re-spiri
respiri şi atunci ţi-ar plăcea ca oamenii să fie transparenţi
nu ei între ei ci doar pentru tine de asta aştepţi
toamna-plouă mult şi e mereu diferit
Distribuie pe facebook





