despre cătălina sau cum să o dai pe maică-ta câinilor

Dragoş: mulţumesc pentru atentionare şi pentru trecere. te mai aştept

Leonard: am mai înlăturat. cât despre titlu, având în vedere faptul ca e drama cătălinei cred ca aflam destul de multe despre ea :''colo
pulsează tot mai slab copilăria
schimonosită a cătălinei'', ''sunt
tot mai tari în timpanele cătălinei/
la început îşi lipea urechea ''. titlul cred că am să îl păstrez. mulţumesc pentru trecere şi mă bucur ca există o evoluţie, că se vede.

Alex: mulţumesc că mi-ai atras atenţia, am mai scos din părţile descriptive. mă bucur că în rest a plăcut.

Vlad: mulţumesc pentru varianta ta, mi-a fost de ajutor. am mai scos din ''aici, acolo ''etc.

vă mai aştept.
cu prietenie,
Deniz

maica-si.

între uşi aerul se turteşte
ca o carpetă uzată. acolo
pulsează tot mai slab copilăria
schimonosită a cătălinei
la mijloc – gemetele maică-sii

sub un nou tată care
o mituieşte cu rochiţe made in china
între uşile astea


gemetele sunt
tot mai tari în timpanul cătălinei
la început îşi lipea urechea
de uşă să priceapa fiecare sunet,
rochiţele
păstrează ecoul nopţilor


fiecare geamăt o aruncă pe maică-sa
în stradă tot mai aproape de
colţurile negre ale bulevardelor. de acolo
nici un picior de femeie
nu se întoarce




eu cam asa vad. sigur, si de aici ar mai fi inca loc de taiat. vezi ca ai repetitii deranjante: acum, acolo, de acolo, ai indicatori din astia spatio-temporali. i-as mai rări.

dincolo de observatiile colegilor, pertinente si bine venite, as mai adauga descriptivul abundent din strofa a treia. de la "şi
dacă la început îşi lipea urechea
de uşă să priceapa fiecare sunet" :). Dar, incipitul este superb, finalul reusit si mesajul poetic ok. Se simte si forta aici si implicare, si resemnare si miscare... Cu placerea lecturii,

alex

e de doua ori in tecst, maica-sa o data. repetitie deranjanata, fara substrat estetic. fa ceva.
plus ca tecstul sustine partial titlul, despre catalina nu aflam prea multe.

dar in ultimele 2 poeme ai mai crescut.

Erată: "să priceapa".
Dacă în primele strofe situaţia e gravă pentru Cătălina, în a patra ea devine fără ieşire pentru maică-sa. Tulburarea minţii fiicei este surprinsă în cea de-a treia strofă.