despre fata cu vişine şi alte păcate

"eu am o intreaga poveste pe care o urmaresc atunci cand scriu textul", spui mai jos - atunci, Deniz, urmareste POVESTEA si nimic altceva. tu AI povestea, dupa cum spui. altii se chinuie si acum sa o inventeze. :-)

si acum cateva chestiuni tehnice si clare:

1) "până în pământ până sub tălpile ei" - aici e o repetitie (a lui "până") care ar putea fi anulata pentru mai multa siguranta in exprimare. un punct ar face lucrurile un pic mai dramatice: "până în pământ. sub tălpile ei"

2)"e ca
o grădină de vară care a adunat
toţi poeţii/ acolo"

- orice altceva ar fi adunat gradina de vara - insecte, pitici, elefanti, curiosi, abstractiuni, povesti etc. - ar fi fost mult mai interesant decat o adunatura de poeti. interesant pentru poezie in sine si pentru cititor. fa acest exercitiu de scriere, inlocuind cuvantul "poeti" cu orice alt substantiv vrei tu.

3) "au pus la pândă hergheliile de cai după ea": hergheliile - prin insasi natura lor - nu pot sta la pândă. sunt cam galagioase.

4) ultima strofa e atat de frumoasa! ar putea fi taiate violurile si ar rezulta un minunat vers de incheiere, adica "mai departe şi asediile" sau, si mai bine - "şi mai departe asediile".

Aceste notite reprezinta doar parerea mea la citirea acestui text, tu faci ce vrei cu ele. Mult succes in continuare!

daca nu am modificat inca sau daca imi e greu sa modific e din cauza ca eu am o intreaga poveste pe care o urmaresc atunci cand scriu textul.

eu apreciez faptul ca te-ai oprit asupra textului. multumesc pentru varianta, acum inteleg ce ai fi vrut de la text, dar asa e, niciodata nu poate fi multumita toata lumea. nu a fost cu suparare, eu iti multumesc pentru trecere si te mai astept.
cu prietenie

"ea nu îşi arată niciodată faţa
o ascunde în pletele încâlcite
unde niciun bărbat nu i-a dat de urmă
fata cu vişine violează
şi felinarele
şi nopţile de asediu
o grădină de vară care a adunat străzi
sigure
lumini mereu aprinse
şi felinarele şi nopţile de asediu
dar ea îngheaţă atât de uşor aroma “niciun bărbat”
nu i-a dat de urmă le dă drumul peste sumedenii de cântece
pe care
le închide în gramofon"...


asa vad eu poemul si imi pare rau ca am fost inteles gresit. Nu am avut in intentie sa mi se explice. Vreau sa cred ca prin comentariul meu anterior nu asta am cerut. Poate ca acum ceea ce am ales se vede mai bine si se intelege ca am inteles despre ce era vorba. Si mai e ceva. tot ce am spus acolo, adica asta: /fragmentezi niste stari pe care cu toata sinceritatea ta, trebuie sa recunosti ca doar tu vrei sa le ai, indiferent de ceea ce cred altii. inceraca sa imparti. abandoneaza pentru o clipa siguranta asta pe care o afisezi, pentru ca stii foarte bine ca nu e asa. degeaba doar vrei. fa-o si lasa poezia libera/ n-are nicio legatura cu citez : insinuari cum ca nu as fi stiut ce am scris. Ai stiut ce ai scris, probabil am fost inteles gresit si imi pare rau. Sper ca recitind comentariul meu va intelege toata lumea care mi-a fost intentia. Imi pare rau pentru eventualele neintelegeri provocate

Lev

incerc sa impac pe toata lumea, sa nu mai fie neintelegeri sau insinuari cum ca nu as fi stiut ce am scris. oricum, multumesc pentru sfat

faci o mare greseala ca iti explici tecstul. nu e nevoie sa o faci, schema ta trebuie sqa ramnana la tine, interpretarile apartin cititorilor nu scriitorilor.

Alex, Leonard: va multumesc pentru trecere si pentru ca imi urmarimiti textele. ma bucur ca se sesizeaza o evolutie, multumesc pentru incurajare. va mai astept

Lev: nu inteleg ce ar trebui sa fac. sa afisez o nesiguranta si sa scriu nesigur, intr-un mod care poate nu m-as prinde deloc?
e normal ca adunand versurile asa cum ai facut-o tu sa para ilogic si lipsit de coerenta textul.
explicatia poemului este urmatoarea: e un oras perfect linistit, invadat de aceasta respectiva: fata cu visine. ea e un fel de 'zburator' in varianta feminina, de aceea nu se arata in totalitate si i se pierde usor urma. persoanele cu care ia contact sunt ca si violate. a invadat orasul, se vorbeste despre ea, toti o cauta, de aici si hergheliile de cai, luminile mereu aprinse. da, ''dupa ea'', ''cu ea'' si toate ''ea''urile se refera la fata cu visine. si aici unde ai spus "fata cu vişine""care nu se mai arată după ora de culcare" nu era luat corect din textul meu. locuitorii orasului nu se mai arata dupa ora de culcare.
eu iti multumesc ca te-ai oprit asupra textului si te mai astept. sper ca si comentariul meu este explicit. si inca ceva..ce anume?

cu prietenie,

Deniz

"nici prea dulce, nici prea acră, inspiră" neincredere "ea nu îşi arată niciodată faţa/ o ascunde în pletele încâlcite unde" / "niciun bărbat nu i-a dat de urmă"/"fata cu vişine violează"/"şi felinarele şi nopţile de asediu"/"o grădină de vară care a adunat"/"străzi sigure, lumini mereu aprinse "/"şi felinarele şi nopţile de asediu"/"dar ea îngheaţă atât de uşor aroma"/"niciun bărbat nu i-a dat de urmă""le dă drumul peste"/"sumedenii de cântece pe care
le închide în gramofon"...acum intelegi? peste poezie vorbind, da-o dracului de evolutie, nu asta conteaza. fragmentezi niste stari pe care cu toata sinceritatea ta, trebuie sa recunosti ca doar tu vrei sa le ai, indiferent de ceea ce cred altii. inceraca sa imparti. abandoneaza pentru o clipa siguranta asta pe care o afisezi, pentru ca stii foarte bine ca nu e asa. degeaba doar vrei. fa-o si lasa poezia libera, nu te invarti in jurul cozii "şi violurile şi asediile"/"toţi poeţii/ acolo"/"la pândă hergheliile de cai după ea" care ea? "fata cu vişine""care nu se mai arată după ora de culcare". e prea putin. eu nu pot sa am totul atunci cand imi spui atat de putin. esti mai mult decat ceea ce se vede aici si poti sa o faci. asa ca fa-o. traieste si scrie in egala masura. fa-o cu tine, nu cu celalta. acum comentariul meu este explicit? si inca ceva....

ai creat o nouă muză :), i-ai pus vișine în palmă, i-ai dat puterea aromelor și i-ai ascus chipul, apoi trupul, apoi au apărut violurile asediile... de multe ori nu citesc celelalte păreri, uneori influențează, aici recunosc că am tras cu ochiul și mă bucur că mai e cineva așa, ca mine, între două lumi :). e ceva care atrage în textul tău, e fata, sunt vișinele, sunt violurile!, aromele, apoi e ceva care te pune pe gânduri, poate desprinderea de real, poate nopțile de asediu, nu știu :). Dar am citit un text interesant, căruia imaginea fetei cu vișine îi dă un iz tainic, un text bine legat și dacă eu nu înțeleg unele urme, asta nu înseamnă că nu va convinge, poate... Mai citesc și eu...
8p

sa scrii tot mai legat, mai cursiv. derapajele sunt mai fine. capeti experienta. e de bine, mergi inainte. 8p.

Cristina, 'fata cu visine' este un fel de 'zburator' in varianta feminina, insa interpretarea este la indemana cititorului. multumesc pentru trecere, ma bucur ca ti-a placut.
te mai astept.
cu prietenie,
Deniz

şi în sinea mea cred că femeia imaginară prinde contur într-o lume reală. nu vinde acele vişine ci doar sunt ale ei, e ea (nici prea dulce, nici prea acră, inspiră prospeţime). Nu suportă dulcegăriile. Imaginea ei nu contează "nu îşi arată niciodată faţa/ o ascunde/în pletele încâlcite", mister nevinovat şi sincer, provocator fără sa vrea - contează doar ce e al ei şi nu împarte cu lumea din "casa poporului" decât aroma, şi aceea uşor îngheţată. Cu prietenie, sunt doar un comentator de idei, e slăbiciunea mea. numai gânduri de bine,
Cristina C

poate ai vrea sa fii mai explicit si sa iti argumentezi comentariul. iti multumesc anticipat.

parca poezia asta nu stie ca exista. se abandoneaza mintilor noastre sa se afle. o sa revin.