despre posibilitate ca despre iminenţă
Adăugat în 08 iulie 2009, la 20:57 | 296 afișări / 292 vizitatori |
|
o străină îşi face drum
pe la marginile orizontului
insistent mă priveşte şi-i curge ruj de pe buze
se şterge cu palmele
faţa-i devine mai roşie decît faţa mea.
cîmpul vizual se dilată
trotuare
fantasme roşii încolonate
instinctiv scutur braţele
privesc spre cer
vulturul se prăbuşeşte
în rotocoale.
Distribuie pe facebook
Comentarii
Pentru a comenta un text trebuie sa deţii un cont de utilizator activat şi să te autentifici!
| despre imposibilitate ca despre imanenţă
|
Jan Timus |
| 09 noiembrie 2009, 23:35 |
Imagistică interesantă, decupată parcă dintr-un film suprarealist. Secvenţele se leagă halucinant unele de altele - întocmai ca în vis. Ce nu pot să înţeleg totuşi: de ce a fost nevoie de un titlu aşa bombastic pentru ceva atât de firesc ca visarea?!
mulţumesc de trecere, semn şi puncte.
LIM.
| LIM despre posibilitati
|
Mihăilă Ion |
| 10 sepembrie 2009, 23:19 |
Un text deosebit prin imaginaţia şi prin derularea diapozitivelor.Putem merge atât de departe încât acea străină o putem numi chiar şi Inspiraţia iar vulturul, sufletul poetului.Poate că am dreptul la visare dacă un poem ca acesta te poate ajuta.
Frumos, Liviu!
7 puncte.
mulţumesc de trecere şi semn. O să mai gîndesc acolo. Cu toate că era simbolul înţelegerii.
LIM.
mi a placut concizia si constructia imaginii, mai putin finalul teatral, parabolic
Mulţumesc pentru opinie. O să corectez acel MEU.
LIM.
eu nu observ nicio intoleranta la dezbatere si alteritate, d-le pavel, ceea ce vad e reactia explicita de respingere a tonului si presupozitiilor analitico-critice cu care l-ati fericit pe lim in commurile domniei voastre. e greu de admis ca vreunui autor i-ar face placere sa se trezeasca pe cap cu un new bad boy in the city, care sa-i sufle cam asa" ba, esti cam patetic, asta atunci cand nu ma plictisesti pe sistem, dar esti supernaspa ca te iriti la ce-ti zic eu si nu bagi la cap".
stiu precis ca limba materna are niste resurse uluitoare, adica, absolut suficiente ca sa spui orice in zece moduri complet diferite. fascinant exercitiu, ti-l recomand, d-le claudiu pavel.
,,(...) isi face drum pe la marginile orizontului'' -nu stiu de ce, dar expresia asta imi suna tare cunoscut ( se poate sa gresesc, cititorii instruiti vor spune daca am sau nu dreptate).
,,insistent ma priveste si-i curge ruj de pe buza'' (asta e imaginea pt care dau 3p.)
Ultimele 2 versuri (din prima strofa)-> in mod logic, straina s-a manjit cu ruj iar tie iti era rusine (inteleg ca si tu aveai fata rosie), insa mai mult decat o consecinta logica, dispusa plastic, nu imi inspira.
Cred ca ar fi mai bine ,,campul vizual'' decat ,,campul MEU'', se intelege si fara.
Finalul expresiv, aduce imagine, chiar idee, imi place.
Mai citesc,
Rox.
nu stiu la ce te referi cand spui numele adevarat. Ne cunoastem, cumva?
Faptul ca nu accepti niciun fel de parere, care ti-ar pune textul intr-o lumina nefavorabila, releva o constrangere a propriului mediu in care te invarti. Daca ai fi mai deschis absolut tuturor parerilor, poate ai reusi sa scuturi textul de buguri.
Promit ca nu am sa-mi mai pierd timpul cu tine, chiar nu pot purta o discutie elevata cu tine.
Orvoar
tu ce nu înţelegi? În acel comentariu atrăgeam atenţia asupra ceva concret, de corectat. Am ajutat un autor. La prima scriere e posibil să nu vezi unele neajunsuri. Şi omul acela chiar a corectat. Asta înseamnă să comentezi constructiv. Acolo scrie comentariu, nu critică. Altfel doar criticii ar putea posta. Cît priveşte penibilitatea, chiar eşti. Şi dă-ţi numele real dacă ai curajul.
LIM.
Compara, te rog:
text
09 iulie 2009, 15:45
bun, de esenţă, al înţelegerii totale a lumii în care trăim, al nemulţumirii şi împăcării. Nu mi se par la locul lor repetiţiile trotuar-trotuar şi mîngîi-mîngîi. Poate se doresc a fi de efect, nu cred că reuşesc.(4p)
LIM.
Admit ca am un grad de penibilitate crescut, defect profesional, insa gradul tau este cu mult peste al meu!
mă bucur că eşti sincer. Din păcate modul cum o spui e de prost gust. Faptul că nu înţelegi, că nu îţi place, nu îţi dă dreptul să vorbeşti aşa. Poate tu îţi scuturi posteriorul şi îţi face plăcere. Jalnic e modul tău de a comenta un text. Oricum am trecut pe la tine să văd ce scrii şi nu am avut ce vedea. Uite eu îţi fac loc pe piaţa poeziei. Dar nu intra ca la piaţă.
LIM.
buna înţelegere mă bucură. Mulţumesc de trecere şi atenţie.
LIM.
Prima strofa imi suna ca o incolonare de imagini, succint prezentate, dar si vag. Asta ar putea fi varianta lui ezra in romana şi desi el a fost un inventator al anumitor stari & curente, tu nu esti decat unul care aduna de pe margini ceea ce a ramas. Esti ca genul pestilor care curata rechinii in dinti. Nu ai atitudine poetica, scamosezi grav textura, efectiv, te agati de toate carligele, pe cand ai putea sa astepti ca o prada inteligenta ata cea buna & cea sincera. Esti un fals care scrie fals falsuri & nu ma refer la persoana ta, chiar nu am nici cel mai mic damn cine esti tu, dau care ti-e de fapt activitatea, insa de sinceritate in poezie habar nu ai, pentru tine pare un concept bine cusut pe posterior pe care din cand in cand il mai scuturi. Mai ales ca e umilitor sa te uiti la posterior.
A doua strofa e si mai jalnica, adica deraiaza & desi poetul este cel care ar trebui sa controleze un cititor, se pare ca in cazul tau este invers. Mizezi pe un discurs patetic, crezand probabil ca fondul tau este metafora, insa tu poetizezi excesiv si comprimi textul atat de mult incat singurul lucru care ramane e acea "esenta". Un text mai are nevoie si de elemente care ar putea descarca atmosfera, care ar putea face lucrurile sa para mai light, mai usoare si mai ales, mai usor suportabile. Adica mintea umana nu poate suporta "atata esenta" si asa varata cu forta pe gat in 3 cuvintele. Mai baga si putine parghii, schele sa sustii ceea ce spui aici intr-un oarecare fel.
Asadar, plictisesti cititorul graoznic, oamenii s-au cam saturat de ipocrizie poetica, desi majoritatea potilor sau a cititorilor sunt atat de frustrati incat nu recunosc. Si sa nu mai spun de cantitatea de oameni care nu permit pe "piata poeziei" oameni noi.
Cam atat!
prin ochiul unui vultur... orizontul si cerul, imagini puternice care combina suprarealismul, fictiunea, gandul interior cu realitatea imediata:
"o străină îşi face drum
pe la marginile orizontului
insistent mă priveşte şi-i curge ruj de pe buze
se şterge cu palmele
faţa-i devine mai roşie decît faţa mea.
da, fata in fata! ea straina si poetul! un strigat rosu pe fata lor!
cand "vulturul se prăbuşeşte
în rotocoale. "
"cîmpul meu vizual se dilată
trotuare
fantasme roşii încolonate
instinctiv scutur braţele
privesc spre cer!
o zi buna!
Mersi de trecere, com, puncte. Mă gîndeam la orizontul vizual, doar că s-ar fi repetat vizual.
LIM.
şi ăsta e un text fain. "marginile orizontului" mi se pare un pic loc comun.
imaginea suprarealistă cu străina care te priveşte fix şi în timpul acela îi curge ruj de pe buze e f mişto.