în sat întunericul - Vlad Sibechi Adăugat în 02 martie 2010, la 14:09 | 138 afișări / 126 vizitatori

se destramă între maxilarele câinilor
oamenii nu mai au somn. vor ieşi la câmp
ca nişte lei dresati cu boţurile
de mămăligă în buzunar

aici cătuşele sunt semnul libertăţii
e bine atât timp cât ai o rogojină
pe care să-ţi odihneşti oasele dimineaţa
când lăcustele îţi intră
sub piele şi alungă somnul

moş gheorghe nu-l ştie pe cehov şi nici invers
el e de pe vremea poveştilor cu haiduci
fiică-sa e măritată la oraş
îi aduce banane.
pintea era preferatul nostru

tata a fost la moară
sirene decapitate sacii cu mălai
se rostogolesc spre hambar


închid ochii şi satul pare un contrabas
imposibil de cuprins în braţe

---

Distribuie pe facebook