Detalii

Tip: Poezie
Topică: Fără topică
Afișări: 303
Vizitatori: 295
Puncte: 22
Stele: 0
Data publicației: 01 aprilie 2009

 

Autentificare

ID:
Parolă:
 

Fă-ţi un cont!
Mi-am uitat parola!

morţii

mă-sii - Cornel Ghica

Adăugat în 01 aprilie 2009, la 22:19 | 303 afișări / 295 vizitatori
 

locul ăsta
îmi aminteşte de moartea unui prieten
chiriaş scriitor şi mare amator de drumeţii montane

l-au luat de jos
mai întâi l-au împuşcat în picioru’ stâng
cel care a tras primu’ era un orfan din republica moldova
cu acte-n regulă şi-o carte scoasă la cartea românească
umbla cu o studentă alcoolică fugită din botoşani
să mănânce o pâine mai bună

după 5 minute de urlete şi râs
l-au nimerit în coapsa dreaptă
era o reuşită opera lu’ cioc
unu’ înalt şaten cu două facultăţi şi-o mamă nebună
ta-su fost secretar de partid
îngropat la ghencea

cioc avea soţie şi mulţi vecini
toţi trecuseră prin ea
halatu’ ei era mereu deschis şi nici până azi
nu se ştie de ce îi atârnă cordonu’

10 minute l-au lăsat aşa în agonie
timp în care au terminat o sticlă de stalinskaya
prietenu’ meu continua să se tăvălească de durere sub un afiş cu miss piranda
eveniment desfăşurat cu o săptămână în urmă
unde cocalarii s-au certat pentru o puştoaică de 14 ani
ţigancă blondă
fata lu’ romica din giuleşti sârbi

după alte 3 minute ultimii doi
s-au apropiat au nimerit în plin
unu’ în stomac
era grig 37 de ani mare restanţier şi fost bursier
altu’ în cap
profesor la arte plastice
fost asistent universitar
fost căminist
ce provenea dintr-o familie de intelectuali
foşti profesori la un liceu industrial

toate ăstea le ştiu
de la un poliţai de circă cu lanţ de aur
l-am întâlnit în concediu
la saturn
la o bere ursus pe o terasă ieftină

eram mahmur
tras într-un tricou cu „by american” galben
el era ars pe spate
jumulit ca un înger de credinţă
mulat pe ditamai curu’ un slip verde cu vipuşcă roz
oprindu-se într-o burtă păroasă

avea şlapi chinezeşti albastru cu gri
degete butucănoase şi-o familie la umbreluţe
bucurându-se de vremea frumoasă
şi apa caldă
vorbea moldoveneşte şi-mi făcea cu ochiu’
înţelegi?



de toate ăstea
mi-am amintit aşteptându-te
să mergem la spectacol apoi să luăm o cină romantică
la un restaurant cu specific românesc
să mâncăm mămăliguţă cu brânză şi smântână să te cer în căsătorie
să ne emoţionăm să facem copii
să nu scăpăm nici măcar unu’


aşteptând un verdict
a trecut un an
legea stabileşte în continuare vinovaţii
un nou afiş cu miss piranda

la sala palatului
fără număr


Distribuie pe facebook

Comentarii

Pentru a comenta un text trebuie sa deţii un cont de utilizator activat şi să te autentifici!
Dragii mei Cornel Ghica
02 aprilie 2009, 23:13
e un cotidian în hopuri, voit a-tehnic. am încercat să lipesc 3 afişe-planuri, unu' peste celălalt.
este un text inspirat din realitatea bucureşteană, iar realitatea asta are o uimitoare şi a-parte imperfecţiune.

vă mulţumesc pentru trecere, citire şi commuri.

cu respect, Cornel Ghica
Citit Laura Pancu
02 aprilie 2009, 18:47
O poezie bună, îmi dau eu cu părerea. e strânsă, nu-şi pierde firul, are umor şi face conexiunile "bune" :). Sfârşitul îmi pare "adăugat", cred că ai fi putut să păstrezi restul textului mai aproape. Way to go!
cam multe Leonard Ancuta
02 aprilie 2009, 00:55
detalii despre ala care relateaya povestea. in plus reusesti sa nu mai devii credibil in final cu amanunte cu mamaliguta etc. iar ultimele 6 versuri nu adauga nimic poemului.
cotidianul Ioan Albu
02 aprilie 2009, 00:39
n-a facut de data asta casa buna cu poezia
un "se" lipsa! Atila Racz
01 aprilie 2009, 23:31
mi se pare... imi pare... la dracu... scuze!
morţii = sa-i dezgropam, fir-ar! Atila Racz
01 aprilie 2009, 23:29
Mi pare?... textul pare a fi brodat pe un fir real... asa cred!

Ei da... realitatea uneori este atat de ireala,romanesca, atat de complexa, incat este greu de prins intr-o forma poetica...

Poemul este greu, este trist de real... istoria ingroapa prezentul... rareori o sa gasesti adevarul... dar sunt sigur ca in timp dupa ce interesul politic dispare, o sa apara si acel verdict... care nu mai va avea nici un efect... va fi ca apa de ploaie!

Ce spun este doar un semn de trecere... poemul este discutabil!

Sunt curios ce spun specialistii! pe mine m-a incitat... si cred ca este prea destul!

Un gand bun!
poem balcanic George Asztalos
01 aprilie 2009, 22:41
cu admosferă de Kusturicza, de absurd dansînd îndrăcit...:) aşa e Cornele nu pooate omu' să-şi savureze liniştit mămăliguţa să se emoţioneze să facă neşte copchii în şlapi chinezeşti albastru cu gri...:)
fain surprins cotidianul din care bem zilnic apa lui peşte prăjit...felicitări şi opt semne de apreciaţie...:)

23