poem de luxpentru tine - Jan Timus Adăugat în 21 noiembrie 2009, la 16:34 | 229 afișări / 218 vizitatori |
ştiu că mă iubeşti
între noi tone de ceaţă abia ghicesc
zâmbetul tău amărui
mi-e dor de faţa ta
pe care încă nu o cunosc
de ochii tăi care nu m-au văzut
decât într-un vis uitat
sparg amintiri mincinoase
le mestec miezul mărunt
şi mă gândesc la noi
iar tu rămâi departe
ca o madonă cu braţele goale
într-un bloc de gheaţă prea transparent
nu mi te-arăţi de frică probabil
că aş putea să te dezbrac de cuvinte
să dau la o parte franjurii de gesturi
în care te copilăreşti
şi atunci te-aş vedea
pe dinăuntru o mână de oase
ca într-o radiografie
ai dreptate să te temi
că m-aş putea speria de tine
ai dreptate să te ascunzi
dacă aş avea într-adevăr putere
aş sfâşia ziua în straturi succesive până la tencuială
şi-apoi cu unghiile mi-aş săpa un tunel
până-n celula în care putrezeşti
te-aş îmbrăţişa sorbindu-ţi suflarea
şi-apoi aş aştepta să ne-arunce în mare
pe amândoi într-un sac
dacă aş avea putere măcar
să jupoi noaptea de şoapte şi mirosuri
i-aş scoate organele calde i-aş smulge inima
aş crăpa-o şi m-aş cuibări acolo
cu genunchii la gură
până când m-ai naşte
dar eu sunt aici
departe de tine
între pereţii autobiografiei la care lucrez
şi totuşi
nebunii copiii bufonii
şi muribunzii îşi permit
adevărul
sunt câte puţin din fiecare măcar
atât să fac
las restul
la casă arunc cumpărăturile în portbagaj
accelerez prin intersecţii tăiat
în felii de faruri
şi înjurături ajung transpirat
mă ghemuiesc în faţa laptopului
şi îţi scriu că
ştiu
Distribuie pe facebook





