Detalii

Tip: Poezie
Topică: Fără topică
Afișări: 1141
Vizitatori: 1078
Puncte: 167
Stele: 5
Data publicației: 13 martie 2009

 

Autentificare

ID:
Parolă:
 

Fă-ţi un cont!
Mi-am uitat parola!

tata era tânăr atunci

- Mircea Lacatus

Adăugat în 13 martie 2009, la 02:28 | 1141 afișări / 1078 vizitatori
5
 

şi tata se îmbăta uneori
însă beţiile lui îmi erau dragi
era bun bun şi blând ca un miel
mă lua în braţe să mă sărute
barba lui era moale şi mătăsoasă
eu îi răsuceam nasul îl trăgeam de urechi
îi făceam moaţe şi le legam cu fundă roşie
n-ai minte omule râde copilul de tine
zicea mama zâmbind
şi tata serios ne strângea pe amândoi la piept şi ne săruta
avea umor tata dar se şi îmbăta uneori
cu prietenii

când a trebuit să plece într-o vreme
nu avea prea multe lucruri să ne lase
dragostea şi bunătatea lui au rămas la dispoziţia noastră
discrete şi elegante
ca doi servitori din casele cele mari boiereşti
Distribuie pe facebook

Comentarii

Pentru a comenta un text trebuie sa deţii un cont de utilizator activat şi să te autentifici!
adrian Mircea Lacatus
07 sepembrie 2009, 11:28
sper ca intoarcerea aceasta in timpul copilariei tale ti a fost agreabila si ca tatal tau era si el bun la betie si nu o bruta cum sunt atatia altii
emirul care bea si el
dar cu masura :)
impresionat Paparuz Adrian
24 august 2009, 13:20
nu cred ca as putea sa spun ceva in plus decat s-a spus aici,doar,poate ca acest poem m-a intors in timpul in care si tata se imbata
ei bine... Roxana Baltaru
10 iulie 2009, 14:37
se simte diferenta dintre textul asta si ultima ,,scrisoare'' postata? eu cred ca da, si inca de la cer la suburbii. iar poezia de mai sus este ,,cerul''. Mi-a placut foarte mult, unul din cele mai frumoase texte pe care le-am citit pe site.
Multumesc pt lectura,
cu admiratie,
Rox.
adrian dinis Mircea Lacatus
15 iunie 2009, 18:55
acum tu :)
iti multumesc pentru stea
daca acest text a primit atatea stele inseamna ca am izbutit o poezie si asta nu se intampla in fiecare zi:)
fie ca sa ne revedem sub semnul stelelor
mircea
si da tatii adevarati se mai imbata uneori :)
şi tata se îmbăta uneori Adrian Dinis
28 mai 2009, 13:40
dacă ai scrie toate poemele aşa ai fi un poet care scrie cu naturaleţe poezie, aici tocmai ruperea blândă a discursului, în care parcă nu ai vrea să arăţi ce rău e tata uneori face trecerea de la un fermecător la un şi mai. şi eu sunt pentru întors la poezie.

p.s. şi da, şi tata se îmbăta uneori ;)
gelu Mircea Lacatus
20 mai 2009, 03:19
ma bucur sa te gasesc in pagina mea si pe deasupra venit cu atatea cuvinte frumoase
sper sa ti mai ofer ocazia sa te opresti aici si sa zici "minunatie"
esti generos
merci
mircea
si chiar mai mult... Gelu Vlasin
07 mai 2009, 17:59
ca sa nu mai vorbim de coerenta la nivel de structura stilistica...
minunatie Gelu Vlasin
07 mai 2009, 17:56
iata. revin asupra unor texte pe care n-am avut ocazia sa le citesc in momentul expunerii lor. si ma minunez. o simplitate remarcabila a discursului poetic. o lejeritate a intelegerii nuantelor. o cursivitate cum rar intalnesti in scrierile actuale. un exercitiu de admiratie. si un final foarte reusit. "dragostea şi bunătatea lui au rămas la dispoziţia noastră / discrete şi elegante / ca doi servitori din casele cele mari boiereşti" felicitari !
tata era tânăr atunci Atila Racz
24 martie 2009, 11:43
Ehei Mirce iata-ma ajuns in fata poemului si tatalui:

"era bun bun şi blând ca un miel
mă lua în braţe să mă sărute
barba lui era moale şi mătăsoasă"


Dar batrane el a trebuit sa plece in vecie, fir-ar!!!

"când a trebuit să plece într-o vreme
nu avea prea multe lucruri să ne lase
dragostea şi bunătatea lui au rămas la dispoziţia noastră"

Un gand bun din Dubli!
Primul poem citit aici Veronica Albu
14 martie 2009, 15:50
este al tau, Mircea, si imi place mult, se impune prin simplitate.. mai e si durerea ce o insufla, iata-ma gandind la tatal meu si la faptul ca ei traiesc cat traim si noi cei ce i-am cunoscut si ii pomenim intr-un fel sau altul!
Mircea Lacatus Mahmoud Djamal
14 martie 2009, 00:23
un discurs firesc,simplu si nu sipmlist, necautat, plin de sensibilitate si creator de emotii.

Mircea este un poet autentic si cu un talent indiscutabil.

felicitari si inca o data iti urez un bun venit Poetule.
o stea
erata Mircea Lacatus
13 martie 2009, 22:48
imi cer scuze pentru greselile de redactare a acestui prim raspuns
oboseala evident ca nu e o scuza
m.
un raspuns Mircea Lacatus
13 martie 2009, 22:45
am sa incep prin a raspunde domnului jorz
pentru ca vorbele lui grele ma afecteaza cel mai mult nu pentru ca ar lovi in mine asta m ar deranja cel mai putin ci pentru ca indirect s a \\\" luat\\\" de toti care am gasit poezia mea autentica si mai ales sincera
atitudine domniei sale este necolegiala si neprincipiala pentru ca dansul stie sigur ca nu are dreptate insa stapanit de invidie si ura s-a lasat prada nebunatatii si nedragostei
de buna seama domnia sa stie ca aceasta poezie nu e o pastisa dupa ion creanga (mi se pare absolut puerila comparatia la un nivel pedagogic de scoala de catun ala brostenii secolului nouasprezece
sau daca domnul jorz chiar cu adevarat poezia mea ii aminteste de ion creanga inseamna ca nu l a intele pe pe marele humulestean nici cat l a inteles labis pe vatman :)

tuturor celor care nu se tem de ei insisi si mi au apreciat poemeul le multumesc ma bucur enorm sa-mi revad prietenii dupa apropape un an de absenta as vrea sa le scriu aici numele cu majuscule si sai felicit pe fiecare in parte pentru zidirea aceste case noi aranjata si primenita plina de viata ii felicit pe cei doi \\\"ctitori \\\" in primul rand si apoi pe toti mesterii in ale poeziei inclusiv de domnul jorz
am sa revin si cu alte raspunsuri pana atunci
dragi prieteni imi cer iertare pentu iesirea domnului ioan jorz care \\\"nu trebuia sa se intample nici macar in gluma \\\"
cu dragoste
mircea lacatus
poet si sculptor la viena
Nu merge, nici ca şi glumă Ioan Jorz
13 martie 2009, 21:23
Autobiografism? Este de înţeles, dar nu atunci când îl pastişezi pe Ion Creangă. Este incalificabil, pentru autor şi penibil - de-a dreptul, pentru "steluţari" şi pentru votanţi. Mai ales că "postarea" nu poate fi încadrată vreunui "topic"! Sănătate!
Mircea George Asztalos
13 martie 2009, 21:07
am avut taţi la fel, amîndoi, beţi de îndrăgibili. Love and Kindness la dispoziţia ta, prietene Emir...:)Un poem admirabil pentru simplitate autentic şi profunzime.
Bun venit şi o şedere cît mai prelungă pe roliteratura...:)
Dragostea și bunătatea George Floarea
13 martie 2009, 19:03
Un poem pe placul meu, un poem care dăruiește fără a pune condiții. Acesta e genul de text care poate atrage cititorii și spre poezie. ( 8p)

Toate cele bune, adevărate și frumoase!

quasiote

P.S. Ai un typo la prima strofă.( strângea)
boier Alberto M. Popesco
13 martie 2009, 17:24
un poem cald, nostalgic. mi-a placut evocarea, il consider reusit.
5p puncte de bine ai venit, poetule
bun Ionuț Caragea
13 martie 2009, 17:20
uite un poem curat, scurt si fara emfaza

sincer, sensibil

7 pcte
Mircea Dana Musat
13 martie 2009, 13:50
Un text extraordinar de sensibil.
Imi place de la primul pana la ultimul cuvant, deoarece imi aduce aminte de bunicul meu caruia si eu obisnuiam sa-i ciufulesc parul. Ciar stau si ma gandesc uneori cum arata saracul om(care de felul lui avea o fata serioasa si grava) cu pampoane in cap.
Imi aduce aminte de bunicul meu care m-a invatat sa joc sah si care ma lasa tot timpul sa-l bat numai ca sa ma vada fericita.

Bine ai venit!
dragostea şi bunătatea lui... Teodor Dume
13 martie 2009, 11:21
mircea, bine ai venit!

oprit în pagina ta n-am putut trece mai departe fără a lăsa urmă pentru simplitatea şi naturaleţea cuvântului tău .

un mesaj de suflet şi un discurs liniar, iar finalul deosebit.

"când a trebuit să plece într-o vreme
nu avea prea multe lucruri să ne lase
dragostea şi bunătatea lui au rămas la dispoziţia noastră
discrete şi elegante
ca doi servitori din casele cele mari boiereşti "

primeşte patru puncte

cu sinceritate,
teodor dume,
Mircea George Serediuc
13 martie 2009, 10:33
taţii noştri cresc, nu-i aşa? poemul mi-a plăcut mult, prin felul în care a reuşit să mă ducă in mijlocul casei, unde luminează familia.

îţi urez şi eu, proaspăt musafir, bun venit, cu 7p.

George
*** Andrei Trocea
13 martie 2009, 10:28
un poem reusit caruia ii las si eu, "ca doi servitori din casele cele mari boiereşti", 4 pcnte in dreapta si 4 pncte in stanga.

cu prietenie,
At
şi o stea Daniel D Marin
13 martie 2009, 10:24
care să te ferească de alienarea contemporană şi maturitate repulsivă :P
8 puncte pentru discursul netrucat Daniel D Marin
13 martie 2009, 10:23
... un fel de-a simţi şi de a-ţi asuma trăirile dintr-o copilărie paradisiacă, fără nici o impuritate stilistică, artificiu ori falsă retorică. fără nici o intenţie de epatare.

un poem de o frumoasă angajare existenţială, care anunţă o scriitură matură şi dezinvoltă.
Mircea lacatus Mahmoud Djamal
13 martie 2009, 09:21
îmi era dor tine Mircea, de simplitatea si profunzimea discursului tau poetic.

bine ai venit omule

punctaj maxim
8 puncte din partea mea
draga dana Mircea Lacatus
13 martie 2009, 07:56
bine te-am gasit
ma bucur sa te stiu gazda pe aici
stiu ca tu te ingrijesti de oaspeti
le dai omenie si ti e drag sa i privesti in ochi nu ca altii pe la alte case :)
sper sa nu i vad si pe aici falosi si gaunoshi
sa fie intr un ceas bun
emir din nou cu chimir
semn Dana Banu
13 martie 2009, 06:43
bine ai venit, frăţioare,

mi-e bine să te ştiu alături de mine aici, de acum totul va fi mult mai uşor...

sper ca locul acesta să fie prielnic pentru tine, să ai cititori buni şi drepţi iar ce vei întâlni şi citi pe aici să îţi placă

încă o dată, bine ai venit


dana

168