trei feluri de a rămâne fără cuvinte în faţa ta- Raul Ionuţ Coldea Adăugat în 08 martie 2010, la 16:30 | 111 afișări / 100 vizitatori |
1. mare greutate poartă cuvintele mele
le văd scufundându-se în ochii tăi
în întunericul organic cu care ai început să muşti
din lume ca viermele din măr
cu adevărat greutate de cadavru poartă
cuvintele acestea
(în jurul nostru rebutul ăsta de primăvară cu aerul ei de cabotin. cu aerul funcţionarului care te priveşte de după ghişeu plictisit şi îţi spune că nu a intrat în tură)
2. câteodată cuvintele mele te vopsesc pe dinăuntru cu lumină albă de lună
surprinsă îmbraci halatul şi mă întâmpini sub pleoape
zâmbeşti mulţumită
bravo mă în sfârşit ai înţeles
şi pleci
în gât mi se pune un arici mic un cocoloş de întuneric
care îmi înghite cuvintele rătăcite pe acolo
(până să înghit eu cocoloşul de întuneric el începe să zboare prin mine. minunea de după acest zbor unii o numesc fluturi în stomac)
3. dacă din stele ar coborî cârcei de tăcere
cuvintele mele s-ar căţăra şi te-ar privi de acolo
de sus
adormită şi frumoasă le-ai uita acolo până s-ar face scrum
(eu aş alerga pe aici ca un bezmetic ca un dirijor nebun care încearcă să convingă stelele să cânte)
Distribuie pe facebook
