Detalii

Tip: Poezie
Topică: Fără topică
Afișări: 721
Vizitatori: 662
Puncte: 100
Stele: 1
Data publicației: 09 ianuarie 2010

 

Autentificare

ID:
Parolă:
 

Fă-ţi un cont!
Mi-am uitat parola!

urâtă şi liberă. cursa de şoareci

- Adriana Lisandru

Adăugat în 09 ianuarie 2010, la 19:39 | 721 afișări / 662 vizitatori
1
 

în oglindă un chip care-şi schimbă culoarea
cu fiecare fum tras în piept
cu fiecare ceas de nesomn
la picioarele patului meu
un cotor de măr
o carte
şi-un câine covrig

sunt urâtă şi liberă.
nici moartea nu mă recunoaşte acum
îi pun piedică
şi nici nu clipeşte.



bărbaţii sunt proşti. o urâtă
e un talisman norocos
căruia nu-i vor şti niciodată puterile.
o piatră pe care îşi pot ascuţi armele
înaintea marii vânători.
cuierul în care îşi pot atârna
haina cu furtună cu tot. o epifanie din cioburi şi petice.
e glonţul ce ricoşează totdeauna
în inimă.




întind libertate pe pâine.

încet.
ca şi cum aş pune otravă într-o cursă de şoareci.



Distribuie pe facebook

Comentarii

Pentru a comenta un text trebuie sa deţii un cont de utilizator activat şi să te autentifici!
Un poem de nedescris Dragoş Vişan
21 martie 2010, 21:00
Discursul se zbate cu sonorizare de fundal contrapuctică, în matca sa fiind ca în muzica Lhasei de Sela (Anyhwere on This Road, 2003). Sparge limite, se reface. Vorba ceea: nu este urât că te vezi tu urât, ci-i urât când te ştiu alţii aşa.
Necazul vine drept la ţintă, în inimă.
Aşa-i cu libertatea promisă. Se chirceşte mai urâtă ca nicio alta din istorie.
re. Florentin Nica Adriana Lisandru
12 februarie 2010, 12:14
nu e vorba de "soricei", ci de o cursa de soareci.
Camus? ehei...ce "auctoritas"! nici n-am visat la asa ceva!

multzam de vizita. :)
mise pare bun... Florentin Nica
11 februarie 2010, 21:20
\"întind libertate pe pâine\" am mai auzit-o la Camus în \"Căderea\" am impresia şi acolo eroul spunea ceva asemănător... mi-a plăcut exclamaţia:
\"sunt urâtă şi liberă.
nici moartea nu mă recunoaşte acum
îi pun piedică
şi nici nu clipeşte.\"
şi că bărbaţii sunt nişte proşti etc... parte asta e aşa de sublimă! :)
\"cu fiece noapte spartă-ntre dinţi\" - se referă la încleştare dinţilor? pentru că altfel nu-mi sună ok! (părerea mea!)
finalul nu l-am înţeles deloc: de ce şoricei?
raspunsuri Adriana Lisandru
11 februarie 2010, 16:49
AAA. - nu, nu voi schimba nimic din final.
pentru ca si acum, la o luna si ceva de cand la scriere,textul asta inca mi-e oglinda in care ma pot recunoaste. cred ca-mi voi ingadui sa fiu egoista si sa nu ma gandesc prea mult la cititor. :)
si sper ca ciitorul ma va putea ierta.

Barbu Adelina, Petrut Parvescu, multumesc pentru lectura si cuvinte.
*** Petrut Parvescu
21 ianuarie 2010, 21:54
N.B.un vers antologic>sunt urâtă şi liberă.
*** Barbu Adelina
19 ianuarie 2010, 16:12
sunt urâtă şi liberă.
nici moartea nu mă recunoaşte acum
îi pun piedică
şi nici nu clipeşte.

Am citit cu placere poezia ta si cred ca esti foarte profunda. Las cat pot, 4 puncte.
Adriana Armand Aurel Avramescu
16 ianuarie 2010, 19:27
„Urâtă şi liberă” e un titlu foarte fain; la „cursa de şoareci” cred că poţi renunţa – mai lasă-nu şi pe noi să ne imaginăm, niţel, nu ne da totul pe tavă.
Cred că punctul forte îl reprezintă strofa 3, dar şi imaginea de „la picioarele patului meu” e remarcabilă. Nu mă împac cu finalul. Parcă nu e la fel „de sus”, e prea linear şi de joasă altitudine.
4 puncte.
raspuns tarziu Adriana Lisandru
15 ianuarie 2010, 17:54
sunt bucuroasa vazand ca propozitia aceea din care Mirela a facut titlu de comm (cu oarecare satisfactie, as zice! :)...) nu a iritat anumite orgolii.

de aici plec cu o stea si cu niste aprecieri onorante. un bagaj usor de dus. prin alte parti mi-au indesat in traista si alte "trofee": o epigrama, o caricatura...:))

va multumesc!
"barbatii sunt prosti." Mirela Lungu
13 ianuarie 2010, 21:11
pt ca te cunosc, te cred pe cuvant:)
"esti urata si libera":)), poeticeste vb;)
dau o stea pt "barbatii sunt prosti":P si pt toti antecomentatorii mei care au vrut sa te insteleze, dar n-au putut din varii motive (subiective&obiective;)
si da, e o poezie faina, mult diferita de stilul in care scriai cand te-am cunoscut pe un alt sait, ai evoluat surprinzator de bine, desi nici atunci nu era deloc rau:D
titlul superbine ales, extrem de sugestiv, nu regret ca te-am citit:)

cu "orgasmul" lecturii,
eury
sincer Petrea Stefan
13 ianuarie 2010, 06:28
sincer ma simt inferior in fata unor poezii de o asa mare forta...par sa-mi faca propiile texte niste pitici...
naturalism Recheşan Gheorghe
12 ianuarie 2010, 10:27
bine temperat
Zola are o nuvelă în care urîtele sunt închiriate de la o agenţie pentru a oferi un contrast prin hidoşenia lor, însoţind doamnele la plimbare, în lumea demimondenă.
Poezia aceasta nu are nevoie de comparaţii cu alte texte, nici măcar nu e perfectibilă.E poezie(aş îndrăni să spun exactă şi sensibilă) şi atît..covrigul, cotorul de măr,cursa de şoareci=graines de beaute !
te lauzi, Titu Mares
12 ianuarie 2010, 10:08
libertatea n-o poti obtine in compensatie. iluzie.
"urâtenia"? sansa de a-ti acorda timp pentru meditatie.

poezia ta, act de iluzionist bine realizat. ai progresat :)
ideea cea mai originala mi se pare cea cu talismanul. poftim o stelutza din pomul mieu de craciun.

err. Maria Cecilia Nicu
11 ianuarie 2010, 00:41
scuze, Adriana,

viatza surprinsa

mara
"intind Maria Cecilia Nicu
11 ianuarie 2010, 00:39
libertate pe paine.
incet.
ca si cum as pune otrava intr-o cursa de soareci.

grozava ideea cu punct dupa fiecare vers, separa subliniind, un slow-down absolut necesar; sa nu scape detaliul!

Intens poem....vita surprinsa intr-un moment esential.

Hi Adriana!

Mara
8p
Adriana Dan Radu
10 ianuarie 2010, 22:58
serios acum, uite ce frumos suna:

"un cotor de măr
o carte
un câine"

... acum vad, as scoate si cotorul:)

ia-ti mana de pe covrig! Adriana Lisandru
10 ianuarie 2010, 22:53
mi-a ramas de la Craciun...pentru ca de colindatori n-am avut parte.

Radule, stii foarte bine ca nu stelele or sa ma faca mai...frumoasa. :)
multumesc pentru comentariu.
Adriana Dan Radu
10 ianuarie 2010, 22:50
as carcoti ceva, dar n-am gasit nimic important, stiu eu, poate unele frazari le vad altfel. sau poate "covrig" dupa "caine", l-as scoate, e cam pueril. as lasa o stea, dar sigur se va spune ca e vorba de reciprocitate. 8p si o stea imateriala. felicitari.
Veronica Adriana Lisandru
10 ianuarie 2010, 22:36
mii de scuze, comentariul tau acum l-am vazut.
ca intotdeauna, trecerile tale imi dai incredere. e minunat sa stii ca cineva din celalat capat al lumii...:)
o vizita Adriana Lisandru
10 ianuarie 2010, 22:35
si o apreciere care ma onoreaza. :)

multumesc mult.
Remarcabil Tudor Cristea
10 ianuarie 2010, 21:34
Un poem puternic, bine frazat, desfăşurat într-un crescendo tensional remarcabil. Simţirea şi forţa asumării cheamă şi îşi află în mod fericit expresia.
8 p.
Poezie... Veronica Pavel
10 ianuarie 2010, 19:07
profunda, tulburatoare, incarcata de metafore. Mi-a placut foarte mult finalul.

8p,

Vero
doamna Lupesco Adriana Lisandru
09 ianuarie 2010, 22:59
va multumesc ca ati apreciat exact acea parte a textului care pe mine ma multumeste cel mai putin.

:)

oare sa ma bucur?
ma bucur...
Adriana Flory Lupesco
09 ianuarie 2010, 22:49
Sunt câteva versuri, la primele trei mă refer, care nu mi s-au părut că se ridică la nivelul întregului poem. Ori începutul, de multe ori, contează.
Cel mai mult mi-a plăcut "la picioarele patului meu
un cotor de măr
o carte
şi-un câine covrig

sunt urâtă şi liberă."
Îl consider momentul de vârf al textului.
maxim de puncte.
un chip Liviu-ioan Muresan
09 ianuarie 2010, 20:21
al femeii ca introspecţie. Da, femeia e frumoasă, pentru bărbat. Da, sentimentul apropierii nu ţine cont de reala frumuseţe, ci de frumuseţea văzută, asumată.
Frumos poemul şi analitic. 8p.
LIM.

101